Abandonul școlar lasă o gaură uriașă în PIB. Diferența majoră pe care o au câtiva ani de școală în plus asupra economiei
Un stat care nu are grijă să-și educe cetățenii ajunge să plătească scump. 107 miliarde de euro, în ultimii 11 ani, arată un studiu făcut de Universitatea din București despre efectele economice ale abandonului școlar.
Un stat care nu are grijă să-și educe cetățenii ajunge să plătească scump. 107 miliarde de euro, în ultimii 11 ani, arată un studiu făcut de Universitatea din București despre efectele economice ale abandonului școlar.
Suma este uriașă, mai mult de o treime din PIB-ul României. Cele mai mari probleme sunt în mediul rural, acolo unde și sărăcia este mare. Doar stimulente precum masa caldă ar putea reduce abandonul școlar, dar din păcate se acordă în puține școli.
Alegeri 2024
22:26
Ilie Bolojan admite că a discutat cu Elena Lasconi şi cu Mircea Geoană, dar spune că nu le-a cerut celor doi să se retragă
19:17
Ce se întâmplă dacă o persoană încearcă să voteze de două ori și este identificată de sistemul de alertă
19:09
Negocieri între partidele „de dreapta”. Surse: PNL ar încerca să-l convingă pe Mircea Geoană să se retragă din cursă
15:52
AEP anunță că, în premieră, vom avea posibilitatea să vedem rezultatul alegerilor „în timp real”
La 14 ani, fata acestei femei din Drăgănești, Prahova, nu mai merge la școală.
Mădălina Luncă, mamă: „A abandonat a rămas mereu în clasa 1. E greu, e greu cu haine cu mâncare cu sandviș e strictul necesar ce zic eu”.
Greu este și pentru Mariana Goțea. Are 15 copii așa că nevoile sunt multe.
Mariana Goțea, mamă: „Doamnă, nu mai am bani de acuarele, zic chiar nu am …Sunt bani de pâine, care trag de ei că iau 20 de pâini la zi”.
Sărăcia îi ține pe copii departe de școală
Narcis Trandafir, mediator școlar la Drăgănești, merge din poartă în poartă ori de câte ori este anunțat că un elev lipsește de la ore.
Narcis Trandafir, mediator școlar: „Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult contează sărăcia? De la 1 la 10 vă spun că e undeva la 9 la familiile astea sărace cu copii mai mulți”.
Discuțiile directe cu părinții și stimulente precum bursele masa caldă, care se oferă insa doar in 1.400 de școli, reduc aproape total abandonul școlar, spun consilierii școlari.
Marian Băjenaru, consilier școlar: „Cum știm cu toții și absențele acum contează la pierderea bursei și atunci e destul de important acest stimulent pentru ei și nu prea își permit să lipsească de la școală”.
Lipsa de educație, o condamnare la sărăcie
Abandonul școlar îi condamnă pe copii la sărăcie, în viața de adult, arată un studiu al Universității din București în parteneriat cu Amcham.
Un copil care a abandonat școala va câștiga în toată viața lui activă doar 350.000 de euro, potrivit studiului, care a luat în calcul veniturile medii actuale și faptul că în viața de adult puțini se mai întorc la cursuri.
Pe de altă parte, un absolvent de liceu câștigă cu 200.000 de euro mai mult, în timp ce o persoană cu facultate ajunge la aproape dublul acestei sume. Iar cineva cu masterat, chiar peste un milion de euro. Educația înseamnă un trai mai bun, așadar, dar studiul mai arată și că oamenii cu școală trăiesc mai mult și mai sănătos.
O „gaură” în PIB cât o recesiune
Abandonul școlar înseamnă pierderi de bani și pentru stat. Cheltuieli cu sănătatea, asistență socială, dar și cu justiția, pentru că rata de înfracționalitate este mai mare în cazul celor care părăsesc școala timpuriu. În medie, 16.000 de euro pentru fiecare elev, și sunt peste 23.000 anual.
Apoi, se adugă banii care nu intră din taxele pe care aceștia ar fi putut să le plătească. În total, abandonul școlar pentru cei 11 ani analizați în studiu, înseamnă pierderi de 107 miliarde de euro, peste 35% din PIB-ul anual al României.
Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București: „Uitați-vă la aceste costuri groaznice și uitați-vă că dacă am fi investit din timp niște bani ne-ar fi costat mult mai puțin decât banii pe care îi pierdem la acest moment”.
România este în topul european în privința abandonului școlar, cu o rată de părăsire timpurie a școlii de 16,6% anul trecut.
