30% dintre cadrele didactice nu participă la grevă. Fie s-au gândit la copii, fie nu își permit să piardă bani din salariu
În jur de 30% dintre cadrele didactice nu participă la greva din învăţământ, potrivit Ministerului Educației. Chiar dacă sunt de acord cu revendicările, mulţi dintre aceşti profesori și învățători spun că pun mai presus de salariile lor educația copiilor.
Există şi dascăli care admit că nu îşi permit să NU fie plătiți pentru zilele în care nu merg la catedră.
Ana Surlaru, învățătoare: „Sunt profesor la școala gimnazială Cocorăștii Colț și am decis că deocamdată să nu ader la grevă.”
Elena Constantin, învățătoare: „Am pus mai presus de toate binele copilului, am decis să venim la școală pentru ei.”
Dana Andro, învățătoare: „M-am gândit pe de altă parte și la mine că n-aș putea să stau fără salariu.”
Daniela Râpaș, profesor discipline tehnice: „Vin la școală pentru că pentru că părinții trimit copiii la școală și eu am respect deosebit față de părinți.”
Pavel Pucilă, profesor de engleză: „Simțul de responsabilitate față de elevii care termină anul acesta m-a determinat să continui.”
Cecilia Todea, învățătoare: „Dacă am fi întrerupt activiutatea, copiii pierdeau contactul cu noțiunile învățate.”
Unii i-ar numi spărgători de grevă, însă ei sunt profesorii și învățătorii care în aceste zile, de proteste nu au plecat de la catedră. În toată țara, ar fi, potrivit Ministerului Educației, în jur de 50 de mii din peste 200 de mii.
Suntem la școala generală din Cocorăștii Colț - Prahova. Învățătoarea care se plimbă zâmbitoare prinţe acești elevi de clasa I este Elena Constantin - lider al sindicatului profesorilor de la ea din școală. Câteva desene și mesajele pe care i le-au scris copiii au ținut-o în clasă- deși, spune ea, este de acord cu revendicările colegilor.
Pentru copiii pe care Elena Constantin îi are în clasă, școala înseamnă și o porție mică de mâncare. Ar fi rămas fără ea dacă învăţătoarea intra în grevă.
Elena Constantin, învățătoare: „Avem și cazuri sociale și laptele și cornul contează. Îl mănâncă în prima pauză.”
La școala din Cocorăștii Colț învață 200 de copii, de la grădiniță până în clasa a VIII-a. Sunt 14 profesori titulari, şi niciunul nu face grevă. Ana Surlaru, ne explică.
Ana Surlaru, învățătoare: „Am considerat că este prea în scurt, că ar încurca foarte mult organizarea familiilor. Copiii depind foarte mult de acest program școlar.”
În clasa florilor de la Școala „Avram Iancu” din Alba Iulia, lângă catedră cântă și dansează alături de elevii ei Dana Andro. Zece generații de elevi îi sunt recunoscătoare că i-a învățat să scrie și să citească iar acum este la a 11-a.
Dana Andro: „Un copil care învață cititul și scrisul și în permanență se oprește, vă dați seama, uită... Până iarăși își intră în ritm, durează. De aceea, am ales - pe de o parte - să nu fac grevă.”
Pentru elevii de liceu - aflați în ultimul an de studiu - lucrurile sunt mai clare. Se pregătesc de Bacalaureat. La liceul Tehnologic de Vest din Timișoara niciun profesor nu a vrut să îi abandoneze în aceste zile.
Silviu Bălănescu, profesor de Matematică, Liceul „Dante Alighieri” București: „Îi ajutăm pe copii să mai acumuleze niște cunoștințe, să mai învețe ce au făcut în ultimii 3 ani de zile că în primul an n-au făcut nimic. Îi mai împingem un pic de la spate.”
Altfel, spun sociologii efectele le vom simți cu toții mai târziu.
Remulus Oprică, sociolog: „Rezultatul unei greve de lungă durată are efecte dezastroase pentru viitorul țării noastre mai ales în contextul în care am avut 2 ani de pandemie și în care învățământul și nivelul de educație al copiilor a avut de suferit. Orice impas, orice blocaj în educația tinerei generații se va resimți și o vom resimți noi din plin, actualii adulți, când vom fi pensionari.”
