Cunoscută astăzi drept Ziua Iei, această sărbătoare a devenit în timp un simbol internațional al identității, creativității și patrimoniului cultural românesc.
Sărbătoarea are loc în aceeași perioadă cu Sânzienele și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, îmbinând tradiții populare, spirituale și culturale într-un moment cu semnificație profundă pentru spațiul românesc.
Cum a apărut Ziua Universală a Iei
Inițiativa a pornit în 2012 din mediul online, prin comunitatea La Blouse Roumaine, fondată de Andreea Tănăsescu. Ideea era simplă, dar puternică: ca ziua de 24 iunie să fie dedicată iei românești și patrimoniului vestimentar tradițional.
În 2013 are loc prima celebrare globală a evenimentului, sub mesajul „Sânzienele îmbracă planeta în IE”, moment care a declanșat o mișcare culturală internațională, readucând în atenție ia ca simbol identitar.
Recunoaștere internațională și statut oficial
Un moment important în afirmarea internațională a sărbătorii a avut loc în 2015, când Ziua Iei a fost recunoscută oficial la Washington D.C., printr-o proclamație emisă de autoritățile locale, la inițiativa comunității românești din Statele Unite.
Ulterior, evenimentul a fost susținut de organizații și comunități din diaspora, consolidându-și statutul de sărbătoare globală a culturii românești.
În România, procesul de oficializare s-a încheiat în 2022, când 24 iunie a devenit oficial Ziua Iei, prin lege promulgată de statul român.
Ia românească în patrimoniul UNESCO
Un moment esențial pentru recunoașterea valorii sale culturale a fost anul 2022, când UNESCO a inclus „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Această decizie a confirmat importanța iilor și a tehnicilor tradiționale de cusătură ca parte a patrimoniului mondial.
Semnificația iei
Ia sau cămașa cu altiță este una dintre cele mai importante piese ale portului popular românesc. Dincolo de valoarea estetică, ea reflectă statutul social, apartenența regională și identitatea purtătoarei.
De-a lungul timpului, ia a fost realizată din materiale naturale precum cânepă, in sau borangic și decorată cu motive simbolice – geometrice, florale sau cosmice. În credința populară, aceste motive aveau și rol protector.
Fiecare regiune a României a dezvoltat propriile tipare, denumiri și tehnici, de la „spăcel” în Arad până la „cămașă cu lăncez” în Moldova, conform Agerpres.
De la tradiție la artă și inspirație internațională
Ia românească a inspirat numeroși artiști și creatori de-a lungul timpului. Inclusiv mari personalități ale culturii europene au integrat motivele tradiționale românești în creațiile lor, transformând ia într-un simbol artistic universal.
În același timp, reginele României – Elisabeta și Maria – au contribuit la popularizarea portului tradițional în mediile aristocratice europene, consolidând imaginea sa de piesă vestimentară elegantă și rafinată.
Tema recentă: „Aripi. Vocația Zborului”
Pentru perioada 2026–2027, comunitatea La Blouse Roumaine propune tema „Aripi. Vocația Zborului”, o invitație la reflecție asupra moștenirii culturale și a responsabilității de a transmite identitatea mai departe.
Tema marchează și două repere culturale importante:
- 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși
- 50 de ani de la performanța Nadiei Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal
