Soiurile de cereale rezistente la secetă și dăunători obținute la Fundulea. Ce avantaje au
Cu o climă din ce în ce mai uscată, ce reduce din producțiile agricole, fermierii caută soiuri de plante mai rezistente la secetă, dar și la dăunători.
În stațiunile de cercetare se lucrează ani de zile pentru obținerea unor astfel de soiuri, însă nu toate ajung să primească aprobare pentru consum.
De altfel, la nivelul Uniunii Europene se pregătește o lege care să reglementeze mai clar procedurile.
În serele automatizate de la Institutului Național Fundulea, de lângă București, sunt ameliorate cereale, fructe și legume, astfel încât să devină mai rezistente la boli și mai bogate în proteine și vitamine. De exemplu, acest tip de grâu.
Pompiliu Mustățea, directorul Institutului Național de Cercetare Fundulea: „Prin încrucișările astea pe care le-am făcut aici în seră, cu grâul de primăvară, am reușit să îmbunătățim rezistența soiurilor noastre la aceste boli, în special rugina galbenă sau rugina neagră. Totodată, trebuie ameliorată calitatea proteinei. În final, consumatorul va avea pe masă o pâine mult mai bună.”
Cercetătorii au muncit 10 ani ca să creeze și un soi de mazăre rezistent la secetă. Deși în mod normal această plantă se cultivă primăvara, acum noul soi poate fi semănat toamna. Rezistă la îngheț și rodește mai repede. Și astfel evită perioada din vară, când apare seceta.
Ancuța Bărbieru, cercetător științific: „Am avut temperaturi scăzute de -13 grade, fără strat de zăpadă, și aceasta rezistă. Are un start mult mai rapid în vegetație. Nici nu apucăm să o semănăm pe cea de primăvară, când acesta ajunge la 30 de centimetri. Producția este dublă, comparativ cu cea de primăvară.”
Culturile modificate genetic sunt interzise în UE
Astfel de plante sunt tot mai căutate de fermierii care vor să se asigure că au culturi roditoare și pierderi cât mai mici. Dar nu toate soiurile primesc aprobare pentru comercializare. Fermierii trebuie să anunțe Direcțiile Agricole atunci când cultivă astfel de plante. Culturile de soia, sfeclă, cartofi ori rapiță modificate genetic, de exemplu, sunt interzise în Uniunea Europeană, pentru că pot fi periculoase pentru consumul uman.
Au apărut însă tehnologii noi prin care cercetătorii intervin strict la nivelul trăsăturilor plantei, fără să mai combine soiurile între ele, și astfel să elimine posibilele efecte negative asupra sănătăţii omului. Una dintre ele este tehnica genomică.
Oana Dima, Agricultura europeană sustenabilă prin modificarea genomului: „Este foarte precisă, și modificările la nivelul plantei se fac exact acolo unde vrem noi. Și putem lucra exact pe trăsăturile plantei care ne interesează, cum ar fi rezistența la secetă, toleranța la salinitate, rezistența la anumite patologii. Și așa ajungem să folosim mai puține chimicale în agricultură.”
Andrei Măruțescu ,vicepreședintele Alianței Industriei Semințelor din România: „În Japonia este autorizată pentru introducerea pe piață o roșie care secretă o cantitate mai mare de aminoacizi, care determină scăderea nivelului de colesterol. Putem obține îmbunătățiri legate de timpul de păstrare la raft”.
Deocamdată, astfel de soiuri obținute prin tehnici genomice sunt cultivate experimental și nu pot fi comercializate.
Uniunea Europeană pregătește însă o lege care să reglementeze și acest sector, astfel încât, după ce se asigură că sunt sigure pentru consum, aceste plante să poată fi cultivate pe scară largă.
