Motivul pentru care cercetătorii au modificat ADN-ul vacilor
Soia care nu măreşte colesterolul, ciuperci care nu se înnegresc sau vaci de lapte fără coarne. Toate au fost obținute în laboratoare, fără a folosi tehnicile controversate de modificare genetică.
Însă diferenţa o ştiu numai specialiştii şi retincenţă consumatorilor e greu de învins.
Aceste vaci de lapte din California nu au fost supuse unei proceduri dureroase de îndepărtare a coarnelor.
Alison Van Eenennaam, cercetător Universitatea California: „Vacile de lapte ca cele din rasa Holstein au coarne, care sunt periculoase pentru fermieri şi pentru celelalte vaci, aşa că li se îndepărtează manual."
O companie americană de genetică alimentară a găsit însă o altă soluţie - eliminarea unei gene şi introducerea în loc a unei instrucţiuni din ADN-ul vacilor Angus, care nu au coarne.
Alison Van Eenennaam, cercetător Universitatea California: „E un fel de foarfece molecular, dacă vreţi, cu ajutorul căruia tai ADN-ul într-un loc foarte precis din genom. Asta îţi permite să te duci şi să modifici foarte precis o anume genă din miile de gene care alcătuiesc genomul, ca să introduci variaţii genetice folositoare."
Cu această tehnică, numită editare genetică, specialiştii americani au obţinut soia care nu conţine grăsimi trans sau ciuperci care nu se înnegresc. Se lucrează la grâu cu mai puţin gluten, orez care nu absoarbe substanţele toxice din sol sau porumb rezistent la secetă. Rezultatele sună tentant, dar oamenii se tem de modificarea genetică.
Fred Gmitter, genetician, University of Florida: „Mare parte din rezistenţa consumatorilor la tehnologia de modificare genetică e că introducem gene străine de la alte organisme. Dar noi modificăm secvenţa naturală a ADN-ului plantei."
De exemplu, porumbul şi soia modificate genetic sunt de fapt transgenice. Cu alte cuvinte, conţin gene bacteriene pentru a creşte rezistenţa la dăunători. Însă editarea genetică nu presupune aşa ceva şi este mult mai precisă.
Jennifer Kuzma, profesor universitar Carolina de Nord: „La vechile organisme modificate genetic sau prima generaţie, cum îmi place mie să spun, introduceai o genă şi ateriză oriunde pe cromozom. În schimb, editarea genetică seamănă cu editarea unei propoziţii sau a unui cuvânt, adică te duci şi faci modificări în locuri precise."
Iar pericolul unor modificări accidentale nu este exclus, recunosc cercetătorii. Tocmai de aceea aprobările ar trebui date de la caz la caz.
Şi autorităţile sunt deocamdată precaute. În Statele Unite, aproximativ 25 de plante editate genetic sunt pe cale de a fi aprobate, în timp ce pentru animale nu s-a luat încă o decizie. În Uniunea Europeană, Curtea Europeană de Justiţie a decis că actualele restricţii pentru organisme transgenice se aplică şi celor editate genetic.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: modificari genetice,
Dată publicare:
