Plantele despre care puțini știu că sunt cultivate în România. „Am strâns semințe de unde nu te-ai putea gândi”

Sunt doar câteva dintre soiurile conservate cu mare efort și uneori îmbunătățite de cercetătorii noii bănci de Resurse Genetice Vegetale.

Aceștia au adaptat cu succes la clima noastră și lufa, care devine la uscare burete de baie, dar și pepenele jeleu, ori castravetele amar. În laborator au acum semințele a peste 3.000 de soiuri de tomate... și alte 2.000 de fasole.

Vă plac dovleceii? Un anumit soi are peste doi metri și e neam cu cei care creșteau acum 30 de ani în multe curți de la noi. I se spune Șarpele.

Dar pepenoaicele? Au apărut iar, după 15 ani. De asemenea, zmeura albă are același parfum cu cea roz și cea mov. În schimb, corcodușa gigant nu e acră, ci dulce, și muști din ea ca din măr.

Citește și

Ministerul Agriculturii promite să construiască 15 depozite regionale în principalele zone legumicole din țară

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Semințele lor au fost adunate cu mare migală în punguțe, sertare, frigidere și congelatoare, în Banca Genetică de la Buzău, unde avem o rezervă strategică de gene vegetale.

Asta, după ce agricultorii au renunțat la anumite soiuri treptat, pe măsură ce în țară au ajuns altele mai productive și mai rezistente la dăunători, iar tezaurul soiurilor locale a ajuns în pericol.

Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale: „Dacă nu este păstrat, se poate deprecia și chiar poate pieri. Am strâns semințe de unde nu te-ai putea gândi de unde nu te-ai putea gândi. Și din gospodărie și din cimitir și la groapa de gunoi. Acestea au fost păstrate cu multă discreție la o mânăstire din Vrancea. Se pot păstra chiar și 1.000 de ani”.

O roșie care se crede ardei gras și alta, portocalie, pitică de un centimetru, care imită o vânătă - o lădiță arată ca un amestec de drajeuri colorate. Sunt subiect de discuție și un decor aparte, pe farfurii cu preparate fine.

Cât despre vânăta albă, a reapărut după o lungă absență, acum 3-4 ani. Pornind de la un pumn de semințe, unii producători au riscat și le-au plantat.

Hrana susține sau nu, sănătatea. Castravetele amar, pentru diabetici, e tot mai prezent la tarabe, în piețe.

Să nu uităm de legumele versatile: când lufa e tânără, se folosește în bucătărie. La maturitate, ajunge în baie.

În total 19 cercetători au înființat Banca de Gene pe un teren viran, de pe care au scos 150 de camioane cu gunoi. Ca efortul lor să aibă roade cât mai curând, vă pot oferi gratuit un pliculeț cu semințele soiului dorit, dacă îi contactați pe site. Nu uitați să spuneți în ce zonă a țării vreți să le plantați, pentru că nu toate se adaptează la condițiile de climă și de sol. Tomatei negre nu-i place la munte, dar prosperă la deal și la câmpie.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5