Sfântul Gheorghe: ce se întâmplă dacă dormi prea mult azi. Superstiții, tradiții și obiceiuri pe 23 aprilie

Această zi, marcată cu cruce roșie în calendar, este încărcată de semnificații spirituale, tradiții populare și superstiții păstrate din generație în generație. Peste un milion de români își sărbătoresc onomastica în această zi și primesc mesaje de Sf. Gheorghe.

Cine a fost Sfântul Gheorghe și semnificația numelui

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, în secolul al III-lea, într-o familie creștină. La vârsta de 20 de ani s-a înrolat în armata romană, ajungând rapid la rangul de ofițer în garda împăratului Dioclețian.

În ciuda poziției importante pe care o deținea, Sfântul Gheorghe nu a renunțat la credința sa când împăratul a început prigonirea creștinilor.

Pentru mărturisirea credinței în Hristos, Sfântul Gheorghe a fost supus unor chinuri cumplite: a fost lovit cu suliţa, bătut la tălpi, i s-au pus lespezi de piatră pe piept, a fost tras pe roată, îngropat în var, încălţat în ghete de metal cu cuie în talpă, otrăvit şi bătut cu biciuri.

Citește și

Verona, orașul iubirii și al istoriei: ce să vezi și să faci în inima Italiei

În final, la vârsta de 33 de ani, în anul 303, i-a fost tăiat capul.

Originea numelui Gheorghe

Numele Gheorghe provine din limba greacă (Γεώργιος - Geórgios) și este format din două rădăcini: „ge" care înseamnă „pământ" și „ergon" însemnând „muncă" sau „lucru".

Astfel, numele se traduce prin „agricultor" sau „lucrător al pământului", ceea ce explică asocierea sfântului cu începutul muncilor agricole de primăvară.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe în România

În tradițiile populare românești, Sfântul Gheorghe este considerat un „străjer al timpului", alături de Sfântul Dumitru. Potrivit legendelor, Dumnezeu le-ar fi încredințat cheile vremii, iar Sfântul Gheorghe are puterea de a „deschide pământul" pentru a aduce primăvara, în timp ce Sfântul Dumitru aduce frigul și iarna.

Una dintre cele mai răspândite practici în ziua praznicului este împodobirea caselor cu plante, care au rolul de a proteja gospodăria de acțiunea spiritelor rele.

Plantele folosite variază în funcție de regiune: în Muntenia se folosesc crenguțe de stejar sau de păr, în Transilvania crenguțe de leuștean, iar în Banat casele sunt împodobite cu frunze de fag sau gorun.

De Sfântul Gheorghe se obișnuiește ca un bărbat, de regulă capul familiei, să așeze la stâlpii porților și ai caselor ramuri verzi pentru protecție împotriva forțelor malefice.

Tot în această zi începe oficial sezonul pastoral, când ciobanii își aleg stânele, iar în satele de munte se desfășoară ritualuri de protecție a oilor.

Ziua mai este asociată și cu începutul primăverii depline, marcând momentul în care se pot începe muncile câmpului și se pot culege plantele medicinale care își păstrează proprietățile curative tot anul.

Superstiții și credințe populare legate de sărbătoarea Sfântului Gheorghe

Există numeroase superstiții legate de această zi importantă din calendarul ortodox.

Una dintre cele mai cunoscute spune că persoanele care dorm în ziua de Sfântul Gheorghe vor fi somnoroase tot anul și „fură somnul mieilor". De aceea, în special în mediul rural, oamenii evită să doarmă în această zi.

O altă tradiție importantă este scăldatul într-o apă curgătoare înainte de răsăritul soarelui. Se crede că această practică asigură sănătatea pentru tot restul anului și spală toate relele și păcatele.

Pentru protejarea gospodăriilor de influențe malefice, în unele zone se aprind focuri rituale, se cântă din bucium și se produc zgomote pentru alungarea spiritelor rele.

De asemenea, se practică stropirea pământurilor cu apă sfințită pentru a asigura fertilitatea solului.

Alte superstiții spun că:

• Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui aduce cinste, iar cei care se spală cu rouă de pe el vor fi respectați de toată lumea
• Cei care doresc să fie sănătoși tot anul se cântăresc în această zi
• Gunoiul adunat și pus la rădăcina pomilor îi va face să rodească bine

Ce nu este permis să faci de Sfântul Gheorghe

Fiind o sărbătoare cu cruce roșie în calendar, există anumite interdicții care ar trebui respectate în această zi:

• Nu se lucrează, în special munci fizice îngreunate
• Nu se face foc nou în casă sau în gospodărie
• Nu se poartă certuri și nu se manifestă ură față de semeni
• Nu se consumă alcool în exces și nu se petrece cu zgomot
• Nu se aruncă resturi sau apă murdară în curte sau pe uliță
• Nu se taie părul sau unghiile

În schimb, este recomandat să se meargă la biserică, să se aprindă o lumânare și să se ofere de pomană alimente persoanelor nevoiașe, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi.

Onomastica de Sfântul Gheorghe - peste un milion de români sărbătoriți

Conform datelor de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste 1.050.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe. Cei mai mulți dintre ei poartă numele de Gheorghe sau George, dar există și multe variante derivate.

Printre numele sărbătorite pe 23 aprilie se numără: Gheorghe, George, Georgiana, Georgian, Giorgică, Georgi, Georgean, Georgel, Georgică, Georgeta, Geta, Gheorghiță, Ghiorghe, Ghiorghi, Ghiță, Gicuță, Gică, Gigel, Getuța, Gherghina, Ghiorghina, Gigi și Gina.

În întreaga țară, această zi este un prilej de urări, cadouri, flori și mese festive în familie sau cu prietenii, constituind una dintre cele mai importante sărbători onomastice din calendarul românesc.

În 2025, sărbătoarea Sfântului Gheorghe cade în Săptămâna Luminată, imediat după Paști, ceea ce îi conferă o semnificație spirituală și mai profundă, fiind asociată cu bucuria Învierii Domnului.

Articol recomandat de sport.ro

Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită