Sfânta Muceniță Ecaterina – viața, minunile și semnificația sărbătorii din 25 noiembrie

Creștinii ortodocși o cinstesc în mod deosebit în această zi, amintindu-și viața ei exemplară și martiriul ei pentru Hristos. 

Cine a fost Sfânta Muceniță Ecaterina

Sfânta Ecaterina din Alexandria este una dintre cele mai cunoscute și iubite tinere martire din vechime. A trăit la începutul secolului al IV-lea, într-o perioadă în care creștinii erau persecutați de împăratul Maxențiu. S-a născut într-o familie nobilă din Alexandria, fiind fiica guvernatorului orașului. A primit o educație mai rar întâlnită la acea vreme. Era foarte inteligentă, stăpânea filosofia, retorica, științele vremii și vorbea mai multe limbi. Avea doar 18 ani și era deja cunoscută ca una dintre cele mai învățate tinere ale vremii. Era și foarte frumoasă, atât de mult încât împăratul ar fi dorit să o ia de soție. Ecaterina însă punea mai presus credința și moralitatea decât statutul social, așa că refuza toate propunerile, scrie Crestinortodox.ro.

Convertirea ei la credința creștină a fost legată de un moment cu totul deosebit. Mama ei era creștină în taină și a dus-o la un bătrân credincios, care i-a vorbit despre Iisus și i-a dăruit o icoană cu Maica Domnului și Pruncul. Ecaterina a început să se roage cu dorința de a înțelege mai bine această credință. Tradiția spune că a avut două vedenii. În prima, Maica Domnului i S-a arătat cu Pruncul, dar Hristos Și-a întors privirea de la ea pentru că fata nu era botezată. Aceasta a marcat-o puternic și i-a schimbat felul de a vedea lumea. După ce a primit botezul, Hristos i S-a arătat din nou, de data aceasta privindu-o cu drag, și i-a pus pe deget un inel, ca unui suflet ales care Îi aparține Lui. Când s-a trezit, Ecaterina avea inelul pe deget. Din acel moment, s-a hotărât să-și dăruiască viața lui Dumnezeu.

Curajul ei a ieșit la iveală foarte repede. În acea perioadă, împăratul Maxențiu îi obliga pe creștini să aducă jertfe idolilor, altfel erau omorâți. Ecaterina a mers chiar la împărat să îl înfrunte și să-i explice că ceea ce face este greșit. Impresionat de înțelepciunea ei, Maxențiu a chemat cincizeci de filosofi păgâni pentru a o convinge să renunțe la credință. Niciunul nu a reușit. Mai mult, prin felul în care a vorbit, i-a făcut pe toți să creadă în Hristos, lucru care l-a înfuriat și mai tare pe împărat.

Citește și

Roma a deschis o stație de metrou sub Colosseum. Călătorii pot vedea exponate, fântâni și ruine antice. GALERIE FOTO

A urmat o perioadă de torturi grele. Ecaterina a fost bătută și închisă fără mâncare. În ciuda suferințelor, îi întărea pe toți cei care veneau să o vadă. Împărăteasa Faustina și generalul Porfirie au fost atât de impresionați, încât s-au convertit și ei la creștinism. Maxențiu a încercat apoi să o ucidă printr-un instrument de tortură cu roți și țepi. În momentul în care mecanismul a fost pus în mișcare, roțile s-au rupt pur și simplu, ca și cum o putere nevăzută le-ar fi distrus. Cei care au văzut minunea au strigat de uimire că Dumnezeul creștinilor este mare. Faustina și Porfirie au mărturisit atunci credința lor și au fost uciși pe loc.

La final, împăratul a decis să o omoare prin decapitare. În ziua de 25 noiembrie, când avea doar 18 ani, Ecaterina a fost dusă la locul execuției. Tradiția spune că în clipa în care i s-a tăiat capul nu a curs sânge, ci lapte, un semn al curăției și sfințeniei ei. Apoi, îngerii i-au luat trupul și l-au dus în vârful Muntelui Sinai, unde a rămas ascuns până când, după mai multe secole, călugării de acolo l-au descoperit și au așezat moaștele într-o biserică.

Ce semnificație are sărbătoarea Sfintei Ecaterina

Sărbătoarea Sfintei Mucenițe Ecaterina, pe 25 noiembrie, este văzută ca o zi în care credința puternică și înțelepciunea adevărată ies învingătoare. Oamenii își amintesc de tânăra martiră care a avut curajul să își apere credința până la capăt și să înfrunte nedreptatea cu mintea și cu sufletul ei curat. Exemplul ei îi inspiră pe mulți să rămână statornici când trec prin încercări și să folosească ceea ce știu în slujba binelui, așa cum a făcut și ea.

De-a lungul timpului, Sfânta Ecaterina a devenit un sprijin pentru multe categorii de oameni. Este considerată ocrotitoarea tinerilor, a elevilor și studenților, dar și a celor pasionați de învățătură, pentru că ea însăși a fost o tânără foarte educată. Fiind numită „mireasa lui Hristos”, mulți cred că îi ajută și pe cei necăsătoriți să își găsească un partener potrivit, iar femeile care își doresc copii se roagă pentru sprijin. Este pomenită adesea în rugăciunile legate de familie și căsnicie.

Cinstirea ei s-a răspândit peste tot în lume. În multe țări, Sfânta Ecaterina este văzută ca protectoare a profesiilor care țin de carte: filosofi, profesori, teologi, oameni de știință, medici, dar și cei din domeniul dreptului. În Biserica Catolică este celebrată în aceeași zi și este considerată patroana studenților și a filosofilor. În icoane este reprezentată purtând o coroană, semn al nobleței și al înțelepciunii sale, și roata cu țepi, simbol al suferințelor prin care a trecut. Imaginea ei vorbește despre un suflet curat și puternic, devotat credinței până la capăt.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Ecaterina

Sărbătoarea Sfintei Ecaterina a strâns în timp multe tradiții și obiceiuri populare, mai ales pentru că sfânta este văzută ca protectoare a tinerelor fete, a femeilor și a familiei. În multe zone, ziua de 25 noiembrie era trăită cu așteptări, credințe și mici ritualuri păstrate din generație în generație.

Un obicei foarte cunoscut este postul fetelor. Se spunea că tinerele necăsătorite care țineau post în ziua sfintei sau chiar din ajun își puteau visa ursitul. Era un fel de „semn” pentru viitor. Și femeile măritate posteau uneori, mai ales cele care aveau probleme în căsnicie, în speranța că Sfânta Ecaterina le va aduce liniște și înțelegere în familie.

În multe zone se considera că nu este bine să faci treburi grele în gospodărie. Femeile evitau cusutul, țesutul, călcatul sau munca la câmp, de teama ghinioanelor. Ziua trebuia trăită cu odihnă și liniște, ca un gest de respect față de sfântă.

Oamenii priveau și vremea ca pe un semn. Dacă pe 25 noiembrie era frig și ningea, se credea că urmează o iarnă lungă și grea. Dacă ziua era blândă și însorită, oamenii spuneau că iarna va fi mai ușoară. Astfel de semne îi ajutau pe cei din sate să se pregătească pentru lunile de iarnă.

Sfânta Ecaterina este sărbătorită și în alte țări în moduri interesante. În Franța, tinerele necăsătorite care au împlinit 25 de ani, numite „Catherinettes”, se felicită între ele și primesc bonete galbene și verzi, culori care simbolizează credința și înțelepciunea. Ele poartă aceste bonete toată ziua și participă la parade și mici festivități. Este un obicei vesel, care îmbină tradiția cu bucuria tinereții.

La noi, 25 noiembrie este și zi de nume. Toate femeile care poartă numele Ecaterina, Cătălina, Caterina, Catinca, Catrina sau alte variante, dar și bărbații pe nume Cătălin, sunt sărbătoriți. Oamenii merg la biserică, se roagă, iar apoi petrec în familie. Se spune că cei care poartă numele sfintei sunt ocrotiți de ea dacă îi cinstesc ziua cu respect și recunoștință.

Rugăciuni către Sfânta Muceniță Ecaterina

Credincioșii se roagă adesea Sfintei Ecaterina atunci când au nevoie de sprijin în probleme legate de școală, familie sau sănătate. Rugăciunile dedicate ei fac parte din tradiția veche a Bisericii și sunt rostite mai ales în perioada sărbătorii ei, dar și ori de câte ori cineva simte nevoia unui ajutor din cer. Prin aceste rugăciuni, oamenii o roagă pe sfântă să îi sprijine, cu încrederea că ea poate mijloci pentru ei.

Pentru că este considerată protectoarea celor care învață, mulți elevi și studenți se roagă Sfintei Ecaterina pentru minte limpede și reușite la examene. În capela universitară din București, unde se păstrează o părticică din moaștele ei, tinerii povestesc că simt ajutorul sfintei mai ales în perioada sesiunilor, când au nevoie de inspirație și curaj. Tinerele care își doresc o căsnicie fericită și femeile care speră la binecuvântarea copiilor se roagă și ele Sfintei Ecaterina, cerându-i sprijin în viața de familie. În momente de boală sau necaz, oameni de toate vârstele rostesc rugăciuni către marea muceniță, convinși că ea îi ascultă și îi întărește.

Troparul Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina

„Cu înţelepciunea ca şi cu ra­zele soarelui ai luminat pe filosofii cei păgâni şi ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinţei, întunericul l-ai gonit; iar pe împărăteasa ai încredinţat-o, dimpreună şi pe prigonitorul l-ai mustrat, mireasă de Dumnezeu chemată, Fericită Ecaterina! Cu bucurie ai alergat la Cămara cea Cerească, către Hristos, Mirele Cel Preafrumos şi de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească. Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta”.

Locuri de pelerinaj și cinstirea Sfintei Ecaterina

Muntele Sinai, din Egipt, este locul cel mai strâns legat de Sfânta Ecaterina. Tradiția spune că, după moartea ei, îngerii i-ar fi dus trupul pe vârful muntelui. În secolul al IV-lea, Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a ridicat acolo un mic loc de rugăciune pe locul unde i s-a arătat lui Moise Rugul Aprins. Mai târziu, împăratul Iustinian a construit o mănăstire mare și puternică în același loc. Așa a apărut Mănăstirea Sfânta Ecaterina, care există fără întrerupere de aproape 17 secole. Este una dintre cele mai vechi mănăstiri creștine din lume. Acolo trăiesc și astăzi câțiva călugări, în liniștea deșertului, având grijă de manuscrise foarte vechi, icoane rare și un tezaur spiritual impresionant, conform Pravila.ro.

În biserica mănăstirii se păstrează capul și mâna stângă ale sfintei. În fiecare an, mii de oameni merg la Sinai pentru a se închina la moaștele ei. Fiecare pelerin primește un mic inel de argint, oferit ca amintire și ca semn al legăturii cu Sfânta Ecaterina. Acest inel amintește de cel pe care, potrivit tradiției, Hristos i l-ar fi dăruit sfintei într-o vedenie. Mulți pelerini îl poartă cu mare drag, considerând că îi protejează. Mănăstirea a fost respectată de-a lungul timpului de creștini, musulmani și evrei, și a fost ferită de distrugeri mari.

În România, Sfânta Ecaterina este cinstită în multe locuri. Numeroase biserici îi poartă numele. În București, Biserica Sfânta Ecaterina, capela Facultății de Teologie, păstrează o părticică din moaștele ei, adusă în 2009. Alte fragmente se află la biserici ca Colțea, Mihai Vodă, Precupeții Noi și în parohia Belvedere. În țară, moaște se găsesc și la Biserica Vovidenia din Botoșani. În aceste locuri, pe 25 noiembrie se fac slujbe speciale și procesiuni.

Articol recomandat de sport.ro

Răbufnirea lui Olăroiu: românul a spus tot după eliminarea Emiratelor din FIFA Arab Cup