România produce puțin din cauza randamentului mic al plantațiilor. La roșii și castraveți avem cea mai slabă performanță
România cultivă peste 220.000 de hectare de teren cu legume și nu reușește să-și asigure necesarul de consum.
Principala problemă este randamentul scăzut al plantațiilor: de pe aceeași suprafață agricultorii noștri culeg mai puțin de jumătate din recolta colegilor din restul Europei. Ca să-și îmbunătățească performanța au însă nevoie de investiții uriașe. Ministerul Agriculturii a anunțat că statul va garanta credite în acest scop în valoare de 2,5 miliarde de lei.
Legumele pe care România le cultivă în sere și solarii, care se consumă proaspete, asigură doar jumătate din necesarul nostru de consum. Iar fabricile de bulion din țară lucrează la 30 la sută din capacitate, din lipsă de materie primă, spune Ministerul Agriculturii.
Și mai puțin de doi la sută din producția de castraveți se transformă în conserve.
Producem puțin pentru că plantațiile românești au randament mic.
La roșii și castraveți avem cea mai slabă performanță. Recolta noastră de pe un hectar este doar un sfert față de media Uniunii Europene. Cel mai bine stăm la usturoi și varză, dar și aici suntem departe de cantitățile pe care le obțin alți fermieri din Europa.
Ion Păunel, Uniunea Salvați Țăranul Român: ”O seră din Olanda, Franța, Italia s-a ajuns la performanța de a produce undeva la 800 - 1.000 de tone de tomate sau castraveți la hectar. La noi se face agricultură după ureche, așa cum s-a învățat fermierul, cum știe de la părinții lui.”
Ștefan Varo cultivă pe 24 de hectare, în Cluj, varză, vinete, ardei, conopidă și roșii.
Știe care este rețeta de succes a marilor fermieri din vest.
Ștefan, fermier: ”Sunt mult mai bine puși la punct cu mecanizarea. Noi producem în sol, nu pe strat inert. Dacă produci în sol nu ai același randament.”
Mecanizarea nu poate fi făcută însă pe parcele mici, cum sunt cele de la noi.
Ilie Oncică, fermier: ”Eu cultiv usturoi pe această parcelă, vecinul dacă se observă a cultivat păioase. Dumnealui o să vină să erbicideze cultura cu ce erbicidează, o să cadă și la parcela mea.”
Pe de altă parte, semințele ar trebui să fie mai bine alese.
Ilie, fermier: ”Dumnealor au în portofoliu și o sămânță de calitate, aici mă refer că este modificată genetic.”
Cristian Rusu, președinte Asociația Națională a Producătorilor de Legume: ”Avem costurile imputurilor foarte mari, oamenii nu își mai permit să cheltuiască bani pe semințe de calitate.”
Valentin Popa din Lungulețu - Dâmbovița cultivă varză, o plantă care are nevoie de apă.
Valentin, fermier: ”Mai avem nevoie de sistemul de irigații, lipsește.”
Mulți dintre legumicultorii români învață din greșeli cum să-și lucreze terenurile.
Nu au o școală în domeniu.
Ion Neagu, comerciant de pesticide: ”Pentru a îmbunătăți calitatea solului s-au luat utilaje, tehnologii noi. Trebuie să fim ajutați, consiliați pe tehnologii.”
Toate acestea înseamnă însă investiții enorme.
Ministerul Agriculturii a anunțat că îi va sprijini pe fermieri să obțină credite garantate de stat.
Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: ”Acest program vizează garanții de stat de 90 la sută din valoarea oricărui credit contractat de un fermier și dobanzi preferențiale de 2 la sută.”
În mai multe sere din Timiș plantele cresc în substrat de coajă de cocos. Cantitatea de nutrienți pe care o primesc este dozată cu ajutorul calculatorului. Randamentul este de 200 de tone pe hectar, de patru ori mai mare decat media serelor de roșii din țară. Investiția pentru o asemenea afacere agricolă s-a ridicat la opt milioane de euro.
Doar o mică parte din bani au fost din finanțări nerambursabile, așa că proprietarii trebuie să-și recupereze investiția din vânzări.
Silvia Răileanu, producător de roșii: ”Cea mai scumpă roșie pleca anul trecut cu opt lei caserola de 500 de grame, anul acesta trebuie să plece cu 10.50 lei, 11.”
Prin Programul Rural Invest, fermierii vor putea refinanţa credite mai vechi pentru achiziţia de terenuri agricole, retehnologizare, automatizare și securitate energetică.
