De sărăcie, dar și din obișnuință, România este pe ultimul loc în UE la economia circulară
De sărăcie, dar și din obișnuință, foarte mulți români au ajuns să fie colecționari de obiecte vechi și inutile. În multe case există clasica pungă cu pungi, iar frigiderul ajunge să fie schimbat, abia atunci când huruie și a ruginit.
Așa am ajuns potrivit sociologilor, ultimii din Uniunea Europeană la capitolul economie circulară. Abia de curând au apărut și în țara noastră organizații care ne ajuta să renunțam la vechituri care odată reciclate vor ajunge la nevoiași.
Pentru Soții Soreanu, mașina de spălat este mai mult o bătaie de cap. E veche de vreo 15 ani și se strică des. Au și trei televizoare vechi pe care nu se îndură să le arunce.
Gheorghe Soreanu: „Ăsta e mai vechi, are 20 și ceva de ani. Ăsta să aibă 13-14 ani. Săracele de ele, când merg o oră, două, sărăcia aia mică merge."
Și sărăcia și educația, spun sociologii, ne-au făcut să fim pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba să schimbăm obiectele din casă. Doar 1% dintre români dau mai departe obiectele de care nu mai au nevoie pentru a putea fi refolosite spre deosebire de Olanda, de pildă, cu peste 30 de procente.
Bătrânel: „Frigiderul l-am schimbat acum 4 ani. Ohoo, îl aveam de mult, săracul. Începuse să ruginească și să nu se mai țină bine."
Femeie: „Am niște telefoane. Nu știu ce să fac cu ele."
Gelu Duminică, sociolog: „Am fost obișnuiți cu lucrurile care se dădeau din generație în generație. Există undeva în tărtăcuța noastră un pitic care a fost foarte bine educat în stilul acesta și care atunci când vrei să arunci lucruri, urlă. Cred că nu există casă în care să nu existe pungă cu pungi. Pentru că așa am fost învățați!"
Pentru a încuraja oamenii să renunțe la lucruri și să le dea o nouă viață, anul acesta s-a deschis primul centru de economie circulară din București. Toate obiectele de care nu mai aveți nevoie: haine, mobilă, electroacasnice, cărți, sunt recondiționate și apoi donate unor familii nevoiașe. Un sistem similar este și la Crucea Roșie, unde oricine poate aduce hainele pe care nu le mai poartă.
Lucrurile donate sunt sortate și împărțite în trei categorii. Prima - hainele care sunt atât de uzate încât nu mai pot fi folosite că atare. De aceea, lururile sunt tocate și transformate în pături, covoare, perne sau chiar tapițerii. În a doua categorie intră hainele care deși sunt folosite, mai pot purtate, așa că ajung să fie donate persoanelor nevoiașe. Cea de a treia categorie sunt a hainelor aproape noi, poate chiar de firmă, care ajung să fie ravândute în astfel de magazine sociale.
În ultimul an și lanțurile de supermarketuri au început să intre pe piața hainelor la mâna a doua, pentru a încuraja economia circulară. Pe de altă parte, suntem țara în care ajung deja obiecte uzate folosite de străini, fie că vorbim de mașini, haine, mobilă sau telefoane. Așa că de cele mai mai multe ori, ele nu mai pot fi refolosite ci ajung direct la gunoi.
