Recensământ agricol 2021. Din 10 mai, peste 20.000 de recenzori vor merge din fermă în fermă pentru a strânge informații
Din 10 mai, peste 20.000 de recenzori vor merge din
fermă în fermă, pentru a strânge informații despre culturi, terenuri, animale sau muncitori.
Începe recensământul agricol, iar datele vor fi raportate Uniunii Europene, de unde vin cele mai importante subvenții. România are cele mai multe și cele mai mici ferme din Uniune: peste trei milioane, cele mai multe de subzistență, de aici și importurile masive de legume, fructe și carne. Ministrul Agriculturii spune că are un plan de beneficii pentru cei care vor să se asocieze.
Recensământul agricol se va desfășura între 10 mai și 31 iulie. 4.500 de fermieri vor răspunde la un chestionar cu 45 de întrebări diverse de la suprafețe și număr de animale până la nivelul de pregătire al fermierului. Sunt 20.000 de recenzori care vor completa răspunsurile pe cele 24.000 tablete, nou achiziționate, printre ei, profesori, învățători sau studenți. Organizarea recensământului costa 65 de milioane de euro, cei mai mulți bani de la bugetul de stat.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt Institutul Național de Statistică: „Un lucru nou care va fi obținut cu acest recensământ privește proprietatea străinilor de terenuri agricole în România. Informațiile se obțin de la fermieri, de la cei care exploatează terenurile, nu de la proprietarii acestora."
Toate aceste date vor fi trimise Uniunii Europene. În baza lor vom primi subvențiile, fără de care agricultura românească nu poate supraviețui. De aceea, fermierii care nu vor să răspundă sau dau informații greșite vor fi amendați cu sume cuprinse între o mie și cinci mii de lei.
Un raport al Comisiei Europene din decembrie 2020 arată că în Uniunea Europeană sunt 10 milioane de ferme. România e pe primul loc cu 3,4 milioane de exploatații agricole, cât Italia, Spania și Portugalia la un loc. Nu neapărat numărul lor ar fi problema, cât dimensiunile. Sunt foarte mici. Peste trei milioane de ferme au sub cinci hectare, în timp ce media Uniunii Europene este de 15 hectare.
Sunt totuși cu un milion de ferme mai puțin ca în 2002. 95 la sută dintre ele sunt de subzistență, susținute de multe ori de un salariu sau de o pensie. Acești gospodari lucrează, în total, 30 la sută din suprafața arabilă. Paradoxal, e aceeași suprafață pe care o exploatează doar 0,3 dintre fermieri foarte mari, cultivatori în general de cereale.
Prea puțin, tocmai de aceea producem foarte puține legume și fructe și stăm foarte bine la producția de cereale.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: „Încercăm să sprijinim foarte mult asocierea economică sau cooperativele, pentru că majoritatea fermierilor mici au putere foarte mică de negociere când își valorifică producția. Niciodată nu vor reuși să o valorifice pe toată și la preturi avantajoase și în viitoare politica agricola 2021-2027 noi așa am creionat masurile de sprijin în așa fel încât să avantajam prin punctaje suplimentare și intensitate de sprijin mai mare acelor fermieri care aparțin acelor cooperative."
O altă problemă care împiedică vânzarea terenurilor și comasarea lor este că pentru cele mai multe nu a fost făcută dezbaterea succesorală.
România este a cincea țară din Europa ca suprafață arabilă, dar suntem la coada multor clasamente agricole. Realizăm puțin peste trei la sută din producția Uniunii Europene. În zootehnie nici nu existăm. Nu avem nici doi la sută din producția de carne de porc sau de vită. La cereale stăm bine, cu 10 la sută din producție, dar exportăm materia primă, purtătoare de subvenție și importăm alimente de bază, la prețuri mai mari, iar când vine vorba de tehnologie suntem încă la sapă de lemn.
