Povestea Podului Anghel Saligny. Inginerul care a testat cu prețul vieții rezistența podului de la Cernavodă

Ideea construirii unui pod peste Dunăre la Cernavodă s-a născut încă din 1859, odată cu unirea Principatelor Române. Visul a prins contur sub domnia lui Carol I, care dorea să lege Dobrogea, recent redobândită după Războiul de Independență, de restul țării.

Povestea Podului Anghel Saligny - inaugurarea lui

În 1889, s-au organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea podului, dar niciun proiect străin nu a satisfăcut exigențele românești.

Atunci, conducerea proiectului a fost încredințată lui Anghel Saligny, un tânăr inginer de doar 35 de ani, absolvent al Școlii Naționale de Poduri și Șosele din Paris. Saligny a elaborat un proiect îndrăzneț, inspirat de podurile feroviare americane, dar adaptat la specificul Dunării.

Construcția podului a durat cinci ani, fiind o adevărată aventură tehnică. S-au utilizat peste 9.000 de tone de oțel, aduse din Franța și Belgia, și peste 1 milion de nituri pentru fixarea elementelor metalice. Podul are o lungime totală de 4.088 de metri, cuprinzând două poduri feroviare peste brațele Dunării (Dunărea Veche și Cernavodă) și un viaduct peste lunca inundabilă, conform Mobilitate.eu.

Citește și

Stațiunea din România unde se tratau dacii în antichitate. Puțini români știu cât de veche este

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Inaugurarea podului a fost un eveniment grandios, marcat de prezența regelui Carol I și a numeroase personalități. Saligny a garantat personal rezistența podului, stând sub el în timp ce se bătea ultimul nit. Podul a facilitat transportul feroviar între București și Constanța, stimulând comerțul și integrând Dobrogea în economia națională.

shutterstock

Construirea podului Anghel Saligny a durat cinci ani

Construcția Podului Anghel Saligny, cunoscut inițial ca Podul Regele Carol I, a durat cinci ani, din 1890 până în 1895. A fost o întreprindere extrem de ambițioasă și provocatoare, care a pus la încercare ingeniozitatea și perseverența inginerilor români.

Zona Cernavodă este caracterizată de un relief accidentat și de un sol instabil, ceea ce a complicat semnificativ lucrările de fundații. În același timp, România nu avea o tradiție bogată în construcția de poduri metalice de o asemenea amploare. Inginerii români au trebuit să învețe din mers și să adapteze soluții tehnice utilizate în alte țări la specificul local.

Podurile au fost inaugurate în septembrie 1895, într-o ceremonie la care a participat și Carol I. Un tren special cu oficialități a plecat din Gara de Nord din București la 9:05 și a ajuns la Fetești la 12:30. După ce s-a bătut ultimul nit de argint și s-a zidit documentul de inaugurare, a avut loc un serviciu religios. Trenul de încercare, compus din 15 locomotive, a traversat podul cu o viteză de 60 km/h, în timp ce locomotivele fluierau puternic, vapoarele de pe Dunăre sunau sirenele, iar fanfara cânta. Un al doilea tren a urmat, de data aceasta cu o viteză de 80 km/h. În timpul acestor evenimente, Anghel Saligny a supravegheat de sub pod, pe o șalupă, alături de muncitori, pentru a se asigura de rezistența structurii.

În discursul său către Carol I, prim-ministrul Lascăr Catargiu a spus: "Măria Ta! Cu ostașii țării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meșterii țării ai înfrânt Dunărea".

În Primul Război Mondial, în 1917, tronsonul de peste Borcea a fost minat de trupele române în retragere pentru a bloca avansul trupelor germano-bulgare în Muntenia. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987 când s-a construit unul nou.

Cine a fost Anghel Saligny

Anghel Saligny (1854-1925) este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți ingineri constructori din istoria României și un pionier al tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică și beton armat. Contribuțiile sale esențiale au avut un impact profund asupra modernizării României și l-au consacrat drept unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

Născut la 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești, județul Tecuci (actualmente județul Galați), Anghel Saligny a demonstrat încă din tinerețe o pasiune deosebită pentru domeniul ingineriei. După ce a urmat cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele din Paris, obținând diploma de inginer în 1877, Saligny s-a întors în România, unde și-a început cariera la Căile Ferate Române.

Una dintre cele mai notabile realizări ale lui Anghel Saligny este Podul Anghel Saligny, inaugurat în 1895. La momentul respectiv, acesta era cel mai lung pod din Europa, facilitând legătura feroviară între București și Constanța. Acest proiect a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a României, demonstrând ingeniozitatea și capacitatea tehnică a inginerului român.

În plus, Saligny a fost un inovator în utilizarea betonului armat, construind primele silozuri din beton armat din lume la Brăila (1888) și Galați (1889). Această inovație a revoluționat domeniul depozitării cerealelor, oferind soluții durabile și eficiente.

De asemenea, contribuțiile sale la modernizarea portului Constanța sunt de necontestat. Saligny a proiectat cheiuri, docuri și alte lucrări portuare, transformând portul într-un nod crucial pentru comerțul maritim al României. Realizările sale nu se opresc aici; el a mai proiectat numeroase poduri feroviare și rutiere, clădiri industriale și edificii publice, demonstrând o versatilitate și o dedicare deosebită, conform Descopera.ro.

Anghel Saligny a introdus noi tehnici și materiale în construcții, cum ar fi betonul armat, contribuind semnificativ la creșterea rezistenței și durabilității structurilor. Aceste inovații au avut un impact durabil asupra modului în care sunt concepute și construite structurile moderne.

Pe lângă activitatea sa practică, Saligny a avut un rol esențial în educația inginerilor din România. El a fost profesor la Școala de Poduri și Șosele din București (actualmente Universitatea Tehnică de Construcții București), unde a influențat generații de studenți prin expertiza și pasiunea sa pentru inginerie.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"