Numărul supușilor români internați în timpul Primului Război Mondial, dublu față de cel al civililor din țările inamice
Institutul de Studii Sud-Est Europene a explicat luni, printr-o postare pe Facebook, cum a fost percepută loialitatea populației cosmopolite a Dobrogei, în timpul Primului Război Mondial.
„Potrivit statisticilor păstrate în arhivele militare, autoritățile române au decis să interneze, în perioada august 1916 – aprilie 1918, aproape 38.000 de civili. Această decizie (aplicată anterior și de alte state beligerante) a fost justificată prin nevoia de a limita proporțiile spionajului străin. „Văzând că foarte multă lume și pretutindeni se vorbește și scrie în limbi străine”, mijloc prin care „pot scăpa unei supravegheri mai de aproape acei care ar conlucra împotriva intereselor țării”, autoritățile militare au instituit folosirea exclusivă a limbii române, în public și în privat. Trei sunt categoriile de civili internați de către autoritățile române: cei care aveau cetățenia statelor inamice, cei care aveau cetățenia română și cei care încă nu reușiseră să o obțină. Numărul supușilor români internați (23.274) a fost aproape dublu față de cel al civililor proveniți din țările inamice (13.803). Cei mai numeroși dintre supușii români internați erau etnicii bulgari (peste 60%) și cei turci (aproape 15%)”, se arată în postarea Institutului de Studii Sud-Est Europene.
