Noaptea de Sfântul Andrei. Superstiții de respectat în această perioadă a anului. De ce se ung ușile și ferestrele cu usturoi

Noaptea de Sfântul Andrei este plină de superstiții și tradiții. Află de ce se ung ușile cu usturoi, când se pune grâul la încolțit și ce semnificație are busuiocul pus sub pernă.

Când este noaptea de Sfântul Andrei

Noaptea de Sfântul Andrei are loc în fiecare an între 29 și 30 noiembrie. Această dată marchează un moment special în calendarul românesc, fiind cunoscută în popor drept „noaptea spiritelor” sau un fel de Halloween autohton. Este momentul în care toamna lasă loc iernii, iar tradițiile vechi spun că granița dintre lumea noastră și cea de dincolo devine foarte subțire.

Sărbătoarea are două rădăcini puternice. Pe de o parte, vorbim despre semnificația creștină. Sfântul Andrei este Ocrotitorul României. El a fost primul apostol al lui Iisus și cel care a adus creștinismul pe teritoriul țării noastre, oprindu-se în zona Dobrogei, de aceea, ziua de 30 noiembrie este sărbătoare națională bisericească, conform Crestinortodox.ro.

Pe de altă parte, avem rădăcinile foarte vechi, de pe vremea dacilor. În credința populară, această perioadă era dedicată lupilor. Se spunea că în această noapte lupul își poate mișca gâtul (lucru pe care nu îl poate face în restul anului) și devine mult mai periculos. Bătrânii numeau această zi „Sântandrei” sau „Ziua Lupului”.

Citește și

Elevii se pregătesc de vacanță. Pensiunile de la munte sunt aproape pline pentru sezonul de Crăciun

7 superstiții de respectat în noaptea de Sfântul Andrei

Ungerea ușilor și ferestrelor cu usturoi

Aceasta este poate cea mai veche și cunoscută credință legată de această noapte. Bătrânii satului spuneau că acum se deschid cerurile, iar spiritele rele, numite strigoi sau moroi, coboară pe pământ pentru a face rău oamenilor și animalelor. Pentru a proteja casa, gospodinele trebuie să zdrobească usturoi și să ungă tocurile ușilor, pervazul ferestrelor și chiar grajdurile animalelor. Mirosul puternic are rolul de a ține la distanță orice spirit rău care poate veni din lumea de dincolo, conform icr.ro.

Interdicția de a munci sau de a coase

Ziua de 30 noiembrie mai este numită în popor și Ziua Lupului. Superstiția spune că în această zi nu este bine să dai cu mătura, să coși, să faci curățenie sau să piepteni lâna. Se crede că zgomotul și activitatea pot atrage lupii către gospodărie. Se mai spune că muncește în această zi riscă să se îmbolnăvească, să aibă parte de pagubă sau să îi fie atacate animalele de către sălbăticiuni.

Întoarcerea vaselor cu gura în jos

Tot legat de teama de spirite este și obiceiul de a nu lăsa niciun vas descoperit în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Oalele, cănile sau străchinile din bucătărie trebuie întoarse cu gura în jos înainte de culcare. Se spune că spiritele rele caută locuri în care să se ascundă, iar un vas gol lăsat cu fața în sus este o invitație perfectă pentru ele să se instaleze în casă.

Grâul care arată norocul casei

Deși pare doar un obicei frumos, punerea grâului la încolțit este o superstiție puternică legată de viitor. Fiecare membru al familiei trebuie să își pună propriul vas cu grâu. Nu este vorba doar de decor, ci de un semn clar pentru anul ce vine. Dacă grâul crește des, verde și înalt, persoana respectivă va avea un an plin de sănătate și bani. Dacă grâul crește rar sau se îngălbenește, este semn de sărăcie sau probleme de sănătate.

Busuiocul sub pernă pentru fetele nemăritate

Fetele care doresc să se căsătorească apelează la ajutorul Sfântului Andrei pentru a-și visa viitorul soț. Superstiția cere ca fata să facă rost de un fir de busuioc, de preferat sfințit de preot la biserică, și să îl pună sub pernă înainte de a adormi. Tradiția spune că imaginea bărbatului sortit va apărea în visul din acea noapte.

Turta sărată care aduce setea

O altă metodă prin care fetele încercau să își afle destinul era prepararea unei turte foarte sărate, coaptă pe plită. Fata trebuia să mănânce turta înainte de culcare și să nu bea apă, oricât de sete i-ar fi fost. Se credea că bărbatul care îi va apărea în vis pentru a-i oferi apă este cel cu care se va mărita, apa simbolizând legătura vieții dintre ei.

Nu se dă nimic cu împrumut

În această zi este interzis să dai bani sau obiecte cu împrumut din casă. Se spune că, dacă oferi ceva chiar în ziua de Sfântul Andrei, îți dai afară norocul ("sporul") din gospodărie și vei avea pagube tot anul următor. Tot ce ține de avere trebuie să rămână în interiorul casei pentru a fi protejat.

Când și de ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei

Momentul tradițional pentru a pune grâul la încolțit este noaptea de 29 spre 30 noiembrie (în Ajun) sau, după unele obiceiuri, chiar în dimineața zilei de 30 noiembrie. Bătrânii spun că este bine ca acest lucru să fie făcut de fiecare membru al familiei în parte, pentru ca fiecare să își vadă propriul noroc.

Există două mari motive pentru care românii păstrează această tradiție. În primul rând, este un simbol al vieții și al renașterii. Chiar în prag de iarnă, când natura pare că moare, grâul care încolțește ne arată că viața merge mai departe și că primăvara va veni din nou. În al doilea rând, grâul este considerat un mesager al viitorului, o metodă veche prin care oamenii încercau să afle cum le va merge în noul an.

Tradiția spune că vasul cu grâu este o "oglindă" a anului care vine. Boabele se așază pe un strat subțire de pământ (sau pe vată/burete umed) și se pun la fereastră, la lumină și căldură. Oamenii urmăresc cu atenție cum crește până în noaptea de Revelion:

· Grâu des, verde și înalt: Semnifică un an excelent. Persoana care l-a pus va avea parte de sănătate robustă, belșug în casă și noroc la bani.

· Grâu rar, galben sau care nu crește: Se spune că prevestește un an mai dificil, cu posibile probleme de sănătate sau probleme financiare.

Odată cu Anul Nou, grâul nu se aruncă la gunoi. Fiind considerat sacru, acesta se dă de obicei la păsări sau la animalele din curte, pentru a le feri și pe ele de rele.

Când se pune busuioc sub pernă

Obiceiul punerii busuiocului sub pernă este una dintre cele mai cunoscute tradiții de dragoste ale românilor și se practică în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, adică în Ajunul Sfântului Andrei. Se spune că această noapte este încărcată de magie, iar granița dintre vis și realitate dispare, permițând fetelor nemăritate să tragă cu ochiul spre propriul viitor. Scopul acestui ritual este simplu și clar, anume ca fata să viseze chipul bărbatului cu care urmează să se căsătorească.

Procedura este destul de simplă, dar cere puțină pregătire dinainte. Fetele trebuie să facă rost de un fir de busuioc sfințit. De obicei, acesta se primește de la preotul din sat sau de la biserică, chiar în ziua respectivă sau cu o duminică înainte. Seara, înainte de a merge la somn, firul de busuioc se așază cu grijă sub pernă. Bătrânii spun că acest gest trebuie făcut în liniște, cu gândul curat și cu speranța că Sfântul Andrei va trimite un semn.

Există și variante locale care spun că ritualul este mai puternic dacă fata ține post negru în ziua de 29 noiembrie, adică nu mănâncă și nu bea nimic până la apusul soarelui. Apoi, înainte de culcare, se spune o scurtă rugăciune către Sfântul Andrei. Odată adormită, tradiția promite că în vis îi va apărea imaginea „ursitului”. Busuiocul este ales pentru acest obicei deoarece, în cultura populară românească, este o plantă cu puteri deosebite, care atrage iubirea, norocul și protecția divină.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO S-a retras din fotbal la 24 de ani și acum face: „Nu voi regreta!”