Momentul în care Alex Găvan atinge al 7-lea vârf de peste 8.000 m, fără oxigen suplimentar
Alpinistul Alex Găvan afirmă, după ce a atins cel ce-al şaptelea vârf de peste 8000 m, fără oxigen suplimentar, că pentru el astfel de ascensiuni reprezintă o formă de artă.
Cea mai recentă dintre ele, cea de pe Gasherbrum 2, din masivul Karakorum, i-a adus o imensă bucurie, fără legătură cu ideea de performanţă sportivă.
”Când ajung în vârf, nu mă gândesc decât la supravieţuire. Totul e concentrat pe supravieţuire. E atat de fizic totul încât te aduce total în prezent”, relatează Alex Găvan pentru News.ro.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Acesta a prezentat şi înregistrarea momentului în care a ajuns pe vârful Gasherbrum 2.
Cât despre raţiunile deciziei sale de a escalada fără oxigen suplimentar toate cele 14 vârfuri de peste 8,000 de metri din lume, alpinistul afirmă că ”e ceva în a urca la peste 7000 care nu are legătură cu nimic pe lumea asta”.
”Pentru mine, ascensiunile astea nu sunt despre sport sau performanţă, cel puţin nu în primă instanţă, ci despre propria mea creştere interioară, propriul meu zbor interior. A urca peste 8000 de metri fără oxigen e pentru mine o formă de artă”, explică el, adăugând că nu consideră că riscă, ci că administrează riscul, iar această nuanţă face diferenţa.
Gasherbrum 2 s-a lăsat escaladat abia la a patra încercare, deşi, de pildă Makalu si Gasherbrum 1, vârfuri pe care Alex Găvan a urcat deja, sunt considerate în lumea alpină ca fiind mult mai dificile.
”Cert este că această ascensiune mi-a adus o imensă bucurie în suflet, bucurie care nu are legătură cu ideea de performanţă sportivă”, spune alpinistul.
Alpinistul Alex Găvan a atins în 18 iulie cel ce-al şaptelea vârf de peste 8000 m, fără oxigen suplimentar, Gasherbrum 2, din Munţii Karakorum, ajungând astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri din lume.
Expediţia aceasta a fost a patra încercare a lui Alex Găvan de a atinge vârful Gasherbrum 2, după cele din 2007, 2008 şi 2016. În total, alpinistul a petrecut mai bine de şapte luni pe pantele abrupte ale acestui gigant himalayan.
Performer de top al României în alpinismul de altitudine extremă, Alex Găvan a escaladat şapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar şi fără porteri de altitudine: Cho Oyu, 8201m, 2006, a doua ascensiune românească; Gasherbrum 1, 8080m, 2007, prima ascensiune românească; Makalu, 8463m, 2008, prima ascensiune românească; Manaslu, 8153m, 2011, a doua ascensiune românească; Shisha Pangma, 8027m, 2013, prima ascensiune românească; Broad Peak, 8047m, 2014, a doua ascensiune românească; Gasherbrum 2, 8035m, 2019, a treia ascensiune românească.
Alex Găvan a ajuns astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri din lume. În acest mo-ment, la nivel mondial, sunt doar 17 alpinişti care au reuşit această performanţă.
În lume sunt 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, variind între 8.027 m (Shisha Pangma) şi 8.848m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă din-tre Nepal, India, Pakistan şi China, în munţii Himalaya şi Karakorum. Peste 95% din as-censiunile reuşite pe vârfuri de peste 8.000m sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen.
La peste 7.500m, fiziologic, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară, cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona morţii” tot ceea ce depăşeşte această altitudine. La peste 8.000 m, concentraţia de oxigen este de doar o treime din cea de la nivelul mării, iar supravieţuirea este posibilă doar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă.
