Marțea Albă din Săptămâna Luminată. Tradiții în a treia zi de Paște. Este sau nu interzis să speli astăzi
Marțea Albă din Săptămâna Luminată marchează a treia zi de Paște și este însoțită de tradiții și obiceiuri vechi, respectate cu sfințenie în multe zone ale țării.
Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Albă, reprezintă perioada de șapte zile care urmează imediat după Duminica Paștelui în tradiția ortodoxă românească.
Aceasta este o perioadă de sărbătoare a Învierii lui Hristos, un moment fundamental al credinței creștine. Marțea Albă, sau Marțea Luminată, este a treia zi a acestei săptămâni speciale. Află care sunt tradițiile în a treia zi de Paște, dar și dacă se spală sau nu în această zi importantă.
Marțea Albă din Săptămâna Luminată
Marțea Albă, sau Marțea Luminată, este a treia zi din această săptămână plină de semnificație. Importanța acestei zile este vizibilă și în calendarul ortodox din aprilie, unde este marcată cu cruce roșie. Trecerea bruscă de la atmosfera solemnă și plină de emoție a Săptămânii Patimilor la bucuria și lumina Săptămânii Luminate ne arată cât de importantă este Învierea în religia ortodoxă.
Din punct de vedere religios, Marțea Albă are o semnificație aparte datorită unui obicei special care are loc în această zi: uscarea și sfărâmarea celui de-al doilea Sfânt Agneț. Acest Agneț este o pâine specială care a fost sfințită în timpul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, oficiată în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, scrie B365.ro.
După ce este uscat, Agnețul este sfărâmat cu mare grijă, urmând o anumită rânduială. Fragmentele mici rezultate sunt apoi puse într-un recipient special, numit chivot, care este așezat pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț nu este uitat acolo, ci este păstrat cu sfințenie și este folosit pe tot parcursul anului pentru a-i împărtăși pe cei bolnavi sau pe aceia care, din motive serioase, nu pot ajunge la biserică pentru a se împărtăși.
Această tradiție ne arată cât de importantă este Euharistia pentru toți membrii comunității creștine și cum biserica se asigură că nimeni nu este lipsit de această binecuvântare, chiar dacă nu poate fi prezent fizic la slujbe.
Se spală sau nu in a treia zi de Paște
Marțea Albă este marcată și de o serie de obiceiuri populare interesante. Unul dintre cele mai cunoscute este interdicția de a face anumite treburi casnice. În general, se spune că în Marțea Albă nu este bine să se lucreze. Mai exact, tradiția populară spune că în această zi nu este recomandat să spălăm rufe, să călcăm haine sau să facem curățenie în casă. Această interdicție se potrivește cu atmosfera generală de sărbătoare și odihnă care caracterizează întreaga Săptămână Luminată, după zilele intense de pregătiri și festivitățile de Paște.
Renunțarea la activitățile casnice în Marțea Albă, în special la spălatul rufelor, se aliniază cu ideea de a ne concentra pe aspectele spirituale și de a ne bucura de Înviere. Interdicția de a spăla rufe nu este singurul obicei din Marțea Albă. În multe sate, femeile obișnuiesc să dea de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în memoria celor care nu mai sunt printre noi, scrie crestinortodox.ro.
Marțea Albă este, de asemenea, o zi dedicată întoarcerii vizitelor făcute în prima zi de Paște. Acest obicei este cunoscut sub numele de "Umblatul cu pască" și își are rădăcinile în tradiția veche a creștinilor de a merge din casă în casă pentru a împărtăși vestea minunată a Învierii Domnului.
În unele zone ale țării, mai ales în regiunea Moldovei, în a treia zi de Paște, finii au obiceiul frumos de a dărui nașilor și altor rude apropiate pască și colaci. Există și reguli speciale pentru ciocnitul ouălor în această perioadă pascală. Dacă în Lunea Albă ouăle se ciocnesc "cap cu cap" și "cap cu dos", în Marțea Albă este permisă ciocnirea "dos cu dos" și "coastă cu coastă". În anumite zone, se crede că este bine să se consume brânză în Marțea Albă.
Alte tradiții în Marțea Albă din Săptămâna Luminată
Slujbele religioase care se țin în Săptămâna Luminată au un caracter special, diferit de cele din restul anului. În această perioadă, Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise, simbolizând mormântul deschis al lui Hristos și ruperea catapetesmei Templului.
Troparul pascal "Hristos a înviat!" este cântat foarte des în timpul slujbelor , iar Axionul Paștilor ("Îngerul a strigat") se aude la Liturghie de la Duminica Paștelui până la Înălțare. În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea , iar slujbele de pomenire pentru cei decedați (parastase) nu se oficiază, slujbele de înmormântare urmând o rânduială specială, care se concentrează pe tema Învierii. Metaniile, adică acele plecăciuni adânci, nu se fac din ziua de Paști până la Rusalii, fiind înlocuite cu închinăciuni mai ușoare. Miercurea și vinerea din Săptămâna Luminată sunt zile cu "harți", ceea ce înseamnă că se acordă dezlegare de la post, fiind permis chiar și consumul de pește. În acest context al practicilor liturgice speciale, în Marțea Albă are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț. Toate aceste rânduieli bisericești unice subliniază bucuria și victoria Învierii lui Hristos, care depășesc practicile obișnuite asociate cu doliul și pocăința.
De asemenea, este important de precizat că există și unele diferențe regionale în ceea ce privește obiceiurile specifice și chiar denumirile folosite pentru această zi. De exemplu, obiceiul ca finii să ofere nașilor pască și colaci în a treia zi de Paște este menționat în special în Moldova. Tot în Moldova se obișnuiește ca întoarcerea vizitelor pascale ("Umblatul cu pască") să aibă loc în această zi.
Credința că în Marțea Albă este bine să se mănânce brânză este asociată mai mult cu "Săptămâna Albă" dinaintea Postului Mare , dar este posibil să existe o legătură și cu Marțea Albă de după Paște. Denumirea alternativă de "Marțea Dracului" sau "Mătcălăul" pentru Marțea Albă în unele zone sugerează existența unor credințe populare sau superstiții diferite legate de această zi .
De unde vine termenul de „Săptămâna Luminată”
Termenul "Săptămâna Luminată" își are originea într-o practică veche de a boteza catehumenii (cei care se pregăteau pentru botez) în noaptea de Paște. Aceștia erau numiți "luminați" și purtau haine albe pe parcursul întregii săptămâni care urma.
Deși acest lucru explică denumirea săptămânii, "albul" din "Marțea Albă" rezonează probabil cu această temă a luminii și purității . Există și o posibilă legătură cu figura mitologică a Marțolei, care este asociată cu ziua de marți și care uneori este descrisă ca o bătrână îmbrăcată în alb .
Astfel, etimologia denumirii de "Marțea Albă" pare să aibă mai multe sensuri, combinând semnificația literală cu asocierile simbolice ale albului cu puritatea, lumina și atmosfera festivă a Învierii. Tradiția populară de a nu spăla rufe în această zi întărește și mai mult legătura cu "albul" ca simbol al curățeniei și odihnei .
Etichete: obiceiuri, paste, superstiții, tradiții,
