Viața fascinantă a lui Ion Creangă. Ce opere sunt incluse în programa de Bacalaureat
Ion Creangă este unul dintre cei mai mari clasici ai literaturii române, cunoscut pentru stilul său autentic și poveștile pline de umor și învățăminte. Unele din operele sale sunt incluse în programa de Bacalaureat.
Ion Creangă s-a născut pe 1 martie 1837 în Târgu Neamț. A fost scriitor, profesor și preot, primul dintre cei opt copii ai lui Ștefan a lui Petrea Ciubotariu din Humulești, Neamț, și al soției sale, Smaranda, născută Creangă.
A fost unul dintre cei mai importanți scriitori români, iar operele sale se studiază și în zilele noastre în școli, unele fiind incluse în programa de Bacalaureat. Iată tot ce trebuie să știi despre viața și operele lui Ion Creangă.
Ion Creangă - biografie
Data nașterii lui Ion Creangă este incertă. Deși multe surse spun că s-a născut pe 10 iunie 1839, el însuși afirma în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. Confunzia s-a făcut din cauza lipsei unui document care să ateste ziua de naștere a scriitorului.
Născut în satul Humulești, județul Neamț, într-o familie de țărani, Creangă a mai avut încă șapte frați. În 1847 a început școala în satul natal, iar în 1849 a urmat școala din Broșteni. În 1853 sub numele Ion Ștefănescu, a început studiile în Târgu Neamț, la Școala Domnească.
Pentru că mama lui a vrut să se facă preot, Creangă a urmat între 1854 și 1855 cursurile Școlii Catihetice din Fălticeni condusă de N. Conta, iar după desființarea școlii, a trecut la Seminarul Teologic de la Socola-Iași.
În 1859, Creangă s-a căsătorit cu Ileana, fata preotului Ion Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinți din Iași. În același an, pe 26 decembrie, a fost hirotonit diacon al aceleiași biserici.
În 1864, s-a înscris la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi și a fost remarcat de directorul școlii, Titu Maiorescu, după ce a obținut rezultate execepționale. Din al doilea an a fost numit institutor la școala primară nr.1 din Iași de la biserica Sfinții Trei Ierarhi și s-a dedicat apoi activității pedagogice.
Ca profesor, Creangă s-a ocupat îndeaproape de copii și le-a dezvoltat spiritul de observație. Pe 10 octombrie 1872, după niște neînțelegeri, a fost exclus definitiv din monahism. A fost reprimit după moarte în rândul clerului, ca diacon, în 1993.
În 1875, Creangă l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, cu ajutorul căruia a luat contact cu Societatea Junimea. În acest context i-au apărut majoritatea povestirilor în paginile Convorbirilor literare. A mai publicat și în Albumul macedo-român și în Almanahul României June.
În august 1868, Creangă a elaborat manualul școlar metoda nouă de scriere și citire pentru uzul clasei I primare în colaborare cu C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu.
În 1873 se încheie procesul de divorț și fiul său, în vârstă de 12 ani, rămâne în grija sa. În căutarea unei noi locuințe, se stabilește într-o casă din mahalaua Țicău, cunoscută mai târziu sub numele de Bojdeuca.
Între 1875 și 1883, la îndemnul lui Mihai Eminescu, își scrie cele mai importante opere. În perioada 1883-1889, suferă de epilepsie, boală care îi provoacă mari suferințe, agravate de vestea morții lui Mihai Eminescu și a Veronicăi Micle.
Ion Creangă se stinge din viață pe 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău, fiind înmormântat pe 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași.
Operele lui Ion Creangă
Alături de I.L. Caragiale, Ioan Slavici și Mihai Eminescu, Ion Creangă este considerat unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române. Operele sale sunt și acum studiate în școli și incluse în programa pentru Bacalaureat.
Povești de Ion Creangă
• Capra cu trei iezi (1875)
• Dănilă Prepeleac (1876)
• Fata babei și fata moșneagului (1877)
• Făt-Frumos, fiul iepei (1877)
• Povestea lui Harap-Alb (1877)
• Ivan Turbincă (1878)
• Povestea lui Ionică cel Prost (1877)
• Povestea lui Stan-Pățitul (1877)
• Povestea porcului (1876)
• Povestea poveștilor (1877-1878)
• Povestea unui om leneș (1878)
• Punguța cu doi bani (1875)
• Soacra cu trei nurori (1875)
Povestiri scrise de Ion Creangă
• Acul și barosul (1874)
• Cinci pâini (1883)
• Inul și cămeșa (1874)
• Ion Roată și Cuza-Vodă (1882)
• Moș Ion Roată și Unirea (1880)
• Păcală (1880)
• Prostia omenească (1874)
• Ursul păcălit de vulpe (1880)
Nuvele de Ion Creangă
• Moș Nichifor Coțcariul (1877)
• Popa Duhul (1879)
Romane autobiografice
• Amintiri din copilărie (1879)
• Fragment de autobiografie
Scrisori
• Către Gheorghe Creangă
• Către Zaheiul Creangă
• Către Ecaterina Vartic
• Către Elena Creangă-Chiței
Scrisori către prieteni
• Către Mihai Eminescu
• Către Vasile Conta
• Către Alexandru C. Cuza
• Către Nicolae Gane
• Către Mihail Kogălniceanu
• Către Titu Maiorescu
• Către Iacob Negruzzi
• Către Ioan Slavici
• Către Victor Zaharovschi
Opere incluse în Programa de BAC
Singura operă a lui Ion Creangă inclusă în Programa de BAC este Povestea lui Harap-Alb și intră la categoria basm. Elevii claselor a XII-a pot avea ca subiect explicarea particularităților basmului cult sau caracterizarea unui personaj de basm. O altă cerință ar putea fi tema relației dintre două personaje dintr-un basm cult studiat.
Curiozități despre viața și activitatea lui Ion Creangă
Data nașterii este incertă. Deși Creangă însuși menționează în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837, alte documente indică 10 iunie 1839 ca dată posibilă a nașterii sale. Această variantă apare într-un registru de nou-născuți din Humulești, satul său natal.
Numele real nu a fost Creangă. La naștere, numele său era Ion Ștefănescu. Ulterior, și l-a schimbat în Creangă, preluând numele mamei sale.
"Amintiri din copilărie" este povestea vieții sale. Personajul principal din Amintiri din copilărie este chiar Ion Creangă. Cartea redă copilăria și tinerețea scriitorului, așa cum și le amintea și cum a vrut să le împărtășească cititorilor.
A avut șapte frați și surori. Ion Creangă nu a fost singur la părinți. A mai avut șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Dintre aceștia, Vasile, Teodor și Petre au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana au trăit până în 1919.
Se zvonește că ar fi avut un copil din flori. Există speculații conform cărora Creangă ar fi avut un copil cu maica Evghenia Costache. Băiatul, numit Valeriu, ar fi trăit doar 15 ani.
A fost la un pas de a fi ucis de socrul său. După ce l-a acuzat pe socrul său că l-a înșelat la zestre, acesta ar fi încercat să-l sugrume.
A alcătuit unul dintre primele abecedare din România. În 1867, Creangă a publicat Metodă nouă de scriere și citire, unul dintre primele abecedare românești, apreciat în Moldova pentru abordarea sa modernă.
A devenit preot la dorința mamei sale. Mama lui Creangă și-a dorit ca fiul său să devină preot, așa că l-a trimis să studieze la școala catihetică și apoi la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Socola. Totuși, Creangă nu a fost pasionat de preoție. După 12 ani de viață clericală, a fost exclus din rândul preoților, în special din cauza comportamentului său nonconformist. Între timp, soția sa l-a părăsit, lăsându-l singur cu băiatul lor de 12 ani.
Casa sa din Humulești este acum un muzeu. Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești se află pe Strada Ion Creangă nr. 8. A fost construită în 1830 de bunicul său, Petrea Ciubotariul, și a devenit muzeu în 1951.
A fost un bun prieten al lui Mihai Eminescu. Creangă și Eminescu au avut o prietenie strânsă. Se spune că, după ce s-au cunoscut, nu mai erau văzuți unul fără celălalt. Eminescu a fost cel care l-a încurajat pe Creangă să scrie cele mai importante opere ale sale. Când Eminescu a murit, Creangă a fost extrem de afectat de această veste.
A suferit de epilepsie. Creangă a moștenit epilepsia de la mama sa, iar această boală l-a afectat profund. Pentru a-și ameliora starea, obișnuia să meargă la băi, mai ales la Slănic.
A murit în noaptea de Anul Nou 1889. Scriitorul a murit pe 31 decembrie 1889, răpus de epilepsie și de suferința pierderii prietenului său Mihai Eminescu, care murise pe 15 iunie același an. Se spune că sfârșitul său a fost unul violent.
Etichete: bacalaureat, ion creanga, programa,
Dată publicare:
