În România, meteorologii folosesc criterii clare pentru a stabili când temperaturile devin periculoase și când sunt emise avertizări speciale.
Ce este canicula și cum este definită de meteorologi
Canicula apare atunci când temperaturile rămân foarte ridicate mai multe zile la rând, peste ceea ce este considerat normal pentru perioada respectivă. În România, meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) vorbesc despre caniculă atunci când maximele depășesc 35 de grade Celsius timp de cel puțin trei zile consecutive, iar nopțile rămân foarte calde, cu temperaturi care nu scad sub 20 de grade, scrie Climate-adapt.com.
Fenomenul este întâlnit cel mai des în iulie și august, însă episoade de acest fel pot apărea și la începutul verii sau chiar în septembrie. În astfel de situații, autoritățile emit avertizări de tip cod galben, portocaliu sau roșu, în funcție de intensitatea și durata valului de căldură.
La nivel internațional, Organizația Meteorologică Mondială descrie valul de căldură ca o perioadă în care temperaturile, atât ziua cât și noaptea, rămân peste valorile obișnuite pentru acea zonă și pentru acel moment al anului. În România, definiția este mai clar stabilită. Nu este suficient să existe o singură zi foarte fierbinte. Pentru ca un episod să fie considerat caniculă, temperaturile trebuie să treacă de pragul de 35 de grade mai multe zile consecutiv, iar nopțile să rămână tropicale, adică peste 20 de grade.
Asta înseamnă că organismul nu mai are timp să se răcorească între două zile foarte calde. Tocmai această acumulare continuă de căldură face ca perioadele de caniculă să fie greu de suportat și, în unele cazuri, periculoase. Temperaturile extreme afectează rapid organismul, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor care suferă de boli cronice. Căldura puternică poate agrava afecțiunile cardiovasculare, diabetul sau problemele respiratorii și poate duce la insolație, o situație medicală gravă ce apare atunci când temperatura corpului depășește 40 de grade Celsius.
La ce temperatură se consideră că este caniculă
În practică, meteorologii nu urmăresc doar câte grade arată termometrul, ci și cât de greu suportă organismul căldura. De aceea, ANM și autoritățile țin cont atât de temperatura aerului, cât și de indicele temperatură-umezeală (ITU), care arată efectul combinat al căldurii și umidității asupra corpului uman.
Se consideră că acest fenomen, canicula, se instalează atunci când temperaturile depășesc constant 35 de grade Celsius timp de mai multe zile, iar nopțile rămân foarte calde, fără ca aerul să se răcorească suficient. De multe ori, primele avertizări sunt emise încă de la valori de 33–35 de grade, mai ales dacă disconfortul termic devine accentuat. Pe măsură ce valul de căldură se intensifică și temperaturile urcă spre 37–38 de grade, avertizările devin mai severe. În situațiile extreme, când se depășesc 40 de grade Celsius și nopțile tropicale persistă, autoritățile pot emite cod roșu de caniculă.
Meteorologii atrag atenția că nu orice zi foarte fierbinte înseamnă automat caniculă. Contează cât timp durează temperaturile extreme și cât de mult afectează populația. O perioadă de vreme caldă nu este același lucru cu un episod de caniculă. Vremea caldă poate însemna temperaturi ridicate normale pentru sezon sau una-două zile mai fierbinți decât de obicei. Canicula apare atunci când căldura excesivă se menține mai multe zile la rând.
De exemplu, o zi cu 33–34 de grade poate fi doar o zi foarte caldă de vară. Situația se schimbă atunci când temperaturile mari persistă, iar nopțile rămân sufocante, fără răcoare. Diferența nu ține doar de numărul de grade din termometre, ci și de durata fenomenului și efectele pe care le are asupra organismului.
Cum emit autoritățile avertizările de caniculă
În România, avertizările oficiale de caniculă sunt emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), instituția care monitorizează permanent evoluția vremii și actualizează prognozele pentru zilele următoare. Meteorologii analizează temperaturile estimate, durata valului de căldură și nivelul disconfortului termic înainte de a decide emiterea unei avertizări.
De cele mai multe ori, atenționările sunt anunțate cu una sau două zile înainte ca temperaturile să atingă valorile maxime. Informațiile sunt apoi preluate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), care coordonează măsurile luate la nivel național în perioadele de temperaturi extreme.
Mai departe, DSU colaborează cu direcțiile de sănătate publică, inspectoratele pentru situații de urgență și prefecturile din fiecare județ. În funcție de gravitatea situației, autoritățile locale pot deschide centre de răcorire, pot organiza patrule pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și transmit recomandări către populație pentru evitarea problemelor cauzate de căldură.
Cod galben, cod portocaliu și cod roșu de caniculă: ce înseamnă
Cod galben de caniculă
Codul galben indică temperaturi foarte ridicate și disconfort termic accentuat. În general, valorile maxime se situează între 33 și 35 de grade Celsius, iar nopțile rămân calde, cu valori ridicate ale indicelui temperatură-umezeală.
Acest tip de avertizare îi afectează în special pe vârstnici, copii, persoanele cu boli cronice și pe cei care lucrează în aer liber. În astfel de situații, autoritățile recomandă hidratarea constantă, evitarea expunerii directe la soare și limitarea efortului fizic în orele cele mai fierbinți ale zilei. La nivel local pot fi luate măsuri de prevenție, precum deschiderea centrelor de răcorire sau monitorizarea persoanelor considerate vulnerabile, scrie Meteo.md.
Cod portocaliu de caniculă
Codul portocaliu semnalează un val de căldură puternic și persistent, cu temperaturi care pot ajunge la 37–38 de grade Celsius și cu nopți tropicale care se mențin mai multe zile consecutiv. În această etapă, riscurile pentru sănătate cresc considerabil, mai ales pentru persoanele în vârstă, bolnavii cronici și cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În același timp, pot apărea probleme și la nivelul infrastructurii, cum ar fi pene de curent, dificultăți în transport sau presiune crescută asupra rețelelor de apă și energie.
Cod roșu de caniculă
Codul roșu reprezintă cea mai severă avertizare meteorologică pentru caniculă și este emis în situații extreme, atunci când temperaturile depășesc 40 de grade Celsius și căldura devine periculoasă pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru cele sănătoase. În astfel de condiții, autoritățile pot decide restricționarea activităților în aer liber, mobilizarea suplimentară a serviciilor medicale și de urgență și deschiderea unor spații speciale pentru răcorirea populației.
La acest nivel, riscul de insolație, deshidratare severă și complicații medicale este foarte ridicat, iar oamenii sunt sfătuiți să evite complet expunerea inutilă la soare și deplasările în orele de vârf ale zilei.
Efectele caniculei asupra sănătății și mediului
Canicula nu înseamnă doar disconfort și zile greu de suportat. Temperaturile foarte ridicate pot avea efecte serioase asupra sănătății și asupra mediului, mai ales atunci când valurile de căldură durează mai multe zile la rând. Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că stresul termic provocat de caniculă este unul dintre principalele riscuri asociate vremii extreme și poate contribui inclusiv la creșterea numărului de decese în perioadele foarte calde.
Căldura excesivă afectează în special persoanele care suferă deja de anumite probleme de sănătate. Bolile cardiovasculare, diabetul, astmul sau afecțiunile renale se pot agrava în timpul caniculei. În același timp, mulți oameni pot avea stări de slăbiciune, amețeli, oboseală accentuată, confuzie sau chiar pierderea cunoștinței. Persoanele în vârstă și copiii mici sunt printre cei mai vulnerabili, pentru că organismul lor se adaptează mai greu temperaturilor extreme.
Există și câteva semne care arată că organismul este afectat de căldură și că este nevoie de atenție rapidă. Setea puternică, durerile de cap, senzația de slăbiciune, pielea foarte fierbinte sau lipsa transpirației sunt simptome care nu trebuie ignorate. În formele severe poate apărea insolația, o urgență medicală gravă care poate afecta organele interne și care necesită intervenție rapidă.
Canicula are efecte importante și asupra mediului. Temperaturile extreme favorizează seceta, usucă solul și cresc riscul de incendii de vegetație, mai ales în perioadele fără ploi. În marile orașe apare și efectul numit „insulă de căldură”, ceea ce înseamnă că temperatura resimțită între clădiri și asfalt poate fi mult mai mare decât cea anunțată oficial. Din această cauză crește consumul de energie electrică pentru răcire, iar infrastructura este pusă sub presiune.
Recomandări de protecție în perioadele de caniculă
Medicii și autoritățile sanitare recomandă câteva măsuri simple care pot ajuta organismul să suporte mai bine perioadele cu temperaturi extreme și pot reduce riscurile pentru sănătate.
Hidratarea este una dintre cele mai importante măsuri. Specialiștii recomandă consumul regulat de apă pe parcursul zilei, chiar și atunci când senzația de sete nu este foarte puternică. În schimb, alcoolul și băuturile cu multă cofeină ar trebui evitate, pentru că pot favoriza deshidratarea și pot face căldura mai greu de suportat.
În intervalul orar 11:00–18:00 este recomandată evitarea expunerii directe la soare, mai ales în zilele cu avertizări de caniculă. Hainele lejere, deschise la culoare și realizate din materiale naturale ajută organismul să elimine mai ușor căldura și oferă mai mult confort în timpul zilei.
Activitățile fizice intense sau deplasările solicitante sunt mai bine tolerate dimineața devreme sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute. În locuințe, geamurile pot fi ținute închise în timpul zilei pentru a păstra răcoarea, iar aerisirea se poate face dimineața sau noaptea, când temperaturile de afară scad.
Medicii recomandă și mese mai ușoare în perioadele foarte calde. Fructele și legumele cu un conținut mare de apă, cum sunt pepenele, castraveții sau roșiile, pot ajuta organismul să rămână hidratat mai ușor. În zilele cu temperaturi extreme trebuie să acordăm atenție și persoanelor vulnerabile. Vârstnicii, copiii și persoanele cu boli cronice trebuie supravegheați mai atent și ajutați să stea în spații răcoroase și să consume suficiente lichide.
Autoritățile atrag atenția că nici copiii și nici animalele de companie nu trebuie lăsate singure în mașini, nici măcar pentru perioade scurte. În interiorul unui autoturism, temperatura poate depăși foarte repede 60 de grade Celsius, iar riscurile devin extrem de mari.
