Indicele temperatură-umezeală: cum se calculează și cum ne afectează
Probabil ai auzit de multe vara termenul de indice temperatură-umezeală (ITU), dar ce este acesta și cum se calculează?
Știm că vara acest indice crește și disconfortul termic se accentuează, însă ce este exact acest indice de temperatură-umiditate și cum ne afectează el în fiecare zi?
Când valoarea ITU depășește pragul critic, acest lucru are legătură directă cu efectele negative pe care canicula le poate avea asupra sănătății.
Ce este indicele temperatură-umezeală
O măsură a reacției corpului uman la o combinație de căldură și umiditate, indicele temperatură-umezeală se calculează astfel:
(0,55 – 0,0055xU)(Tx1,8 + 32) – 58
în care:
T- temperatura aerului în °C
U – umiditatea relativă în aer
Atunci când ITU este de 70 sau mai puțin, majoritatea persoanelor inactive se simt bine. La ITU = 75, aproximativ jumătate dintre ei nu se simt confortabil. Când ITU = 79, aproape toată lumea transpiră și se simte inconfortabil. Pe măsură ce ITU urcă spre 80, disconfortul acut este frecvent, eficiența muncii scade, iar activitatea fizică trebuie redusă.
Temperatura de afară nu îți va spune prea multe despre cum te afectează aceasta. Vara, temperaturile obișnuiesc să fie peste 30 de grade în România. Atunci de ce uneori simți că te sufoci? Ei bine, aici poți da vina pe indicele de căldură de temperatură-umezeală.
Acesta este o combinație între temperatura aerului și umiditatea de afară și măsoară ceea ce simte de fapt corpul, a declarat meteorologul CNN Haley Brink.
"Ne răcorim prin transpirație, iar acea transpirație se evaporă de pe corpurile noastre, scăzând la rândul ei temperatura corpului", a spus meteorologul.
Atunci când afară este foarte umed, nivelul de saturație al aerului face ca transpirația să fie mult mai puțin eficientă: Transpirația se acumulează pur și simplu pe piele, ca într-o saună, iar corpul nu se răcește în mod natural.
Astfel, un loc cu o temperatură prognozată de 37 de grade Celsius și o umiditate relativă de 73% se poate aștepta să se simtă ca la 43 de grade. Iar o temperatură maximă prognozată de 36 de grade, cu o umiditate relativă de 71%, va face să se simtă ca la 40 de grade. Și asta nici măcar nu este în soare.
"Când noi, ca meteorologi, prognozăm temperaturile ridicate sau indicele de temperatură, asta este la umbră", a spus Brink. "Soarele cu siguranță înrăutățește situația".
În "lumina directă a soarelui, valoarea ITU poate fi crescută cu până la 10 grade.
Iar criza climatică este de așteptat să crească expunerea la niveluri periculoase ale indicelui de căldură-umezeală cu 50% până la 100% în mare parte din zonele tropicale și de până la 10 ori în mare parte a globului, potrivit unui studiu din 2022 publicat în revista Nature.
Bineînțeles, există modalități de a combate căldura.
"Putem să o învingem intrând înăuntru, lângă un aparat de aer condiționat, rămânând hidratați prin consumul de multă apă și purtând haine care elimină umiditatea", a spus Brink.
Respectarea acestui sfat este deosebit de importantă atunci când minimele din timpul nopții și dimineața devreme se apropie de recordurile de temperatură ridicată, a spus ea.
"Dacă nu se răcește suficient de mult peste noapte, nu există suficient timp pentru ameliorarea căldurii, mai ales în orașele mari, unde există multe clădiri, asfalt, beton", a spus Brink.
"Aceste lucruri absorb căldura pe tot parcursul zilei și o rețin pe timpul nopții. Este un efect cumulativ".
Căldura sufocantă este adesea urmărită de un "dom" mare de presiune ridicată care se parchează deasupra unei regiuni și acționează ca un "capac" asupra atmosferei, a spus Brink.
Pe măsură ce aerul cald încearcă să scape, capacul domului de căldură face ca aerul să se scufunde. Iar când aerul se scufundă, se încălzește.
Cum ne afectează un indice crescut
Nu doar căldura în sine face ca temperaturile ridicate să fie o amenințare. Există o veche zicală care spune că "nu căldura este de vină, ci umiditatea". Ei bine, de fapt, este vorba atât de căldură cât și de umiditate.
Valurile de căldură se formează atunci când presiunea înaltă din aer, de la 3.000 la 7.600 de metri, se întărește și rămâne deasupra unei regiuni timp de câteva zile până la câteva săptămâni.
Modelele meteorologice din timpul verii se schimbă, în general, mai lent decât în timpul iernii. Ca urmare, această presiune înaltă la nivel mediu se deplasează, de asemenea, încet.
Sub presiune înaltă, aerul se lasă (se scufundă) spre suprafață. Acest aer care se scufundă acționează ca o cupolă care acoperă atmosfera.
Această calotă ajută la reținerea căldurii în loc să o lase să se ridice. Fără ridicare, există puțină sau deloc convecție și, prin urmare, puțini sau deloc nori convectivi, cu șanse minime de ploaie.
Rezultatul final este o acumulare continuă de căldură la suprafață, pe care o experimentăm ca un val de căldură, scrie noaa.gov.
Intensificarea condițiilor de căldură extremă creează probleme de sănătate. Căldura extremă și un indice ridicat poate duce la deshidratare, oboseală, insolație, epuizare din cauza căldurii și crampe, care apar ca urmare a incapacității organismului de a se răci în raport cu mediul înconjurător atunci când indicii de căldură depășesc anumite praguri fizice.
Indicele temperatură-umiditate reprezintă o măsură a căldurii pe care o resimte corpul afară atunci când se încorporează umiditatea relativă.
Disconfortul termic apare când valoarea temperaturii aerului depășește pragul de 37 de grade sau când indicele temperatură-umezeală atinge sau depășește pragul de 80 de unități.
ITU se calculează pe baza a doi factori: temperatura aerului în grade Celsius, care se analizează la umbră și umezeala relativă a aerului, definită prin conținutul de vapori de apă existent la un moment în atmosferă, măsurat prin procente cu aparate speciale numite psihometre și higrometre.
Când ITU are valori mai mici de 65 de unități, se consideră stare de confort. Între 66 și 79 se consideră stare de alertă, iar peste 80 este stare de disconfort.
Aceste zile caniculare nu sunt evenimente izolate și vor deveni din ce în ce mai frecvente: prima evaluare cuprinzătoare la nivel mondial a valurilor de căldură, un raport publicat în 2020, a scos la iveală faptul că, în aproape toate regiunile lumii, valurile de căldură au crescut în frecvență și durată începând cu anii 1950.
Acest lucru este îngrijorător, având în vedere efectul pe care căldura îl are asupra mediului - creșterea numărului de incendii de pădure și secete - și asupra sănătății umane. Căldura nu are un impact doar asupra corpului, ci și asupra minții.
Gregory Wellenius, profesor de sănătate a mediului la Universitatea din Boston și director al Programului privind clima și sănătatea de la Universitatea din Boston, a vorbit despre impactul căldurii asupra organismului.
Wellenius cercetează impactul asupra sănătății umane al schimbărilor rapide ale climei. El a răspuns la întrebările cu privire la modul în care expunerea la căldură afectează sănătatea fizică și mentală.
Zilele caniculare pot duce la deshidratare, epuizare din cauza căldurii și, în cazuri extreme, la accident vascular cerebral. Dar zilele călduroase sunt, de asemenea, asociate cu un risc mai mare de apariție a unei serii de alte afecțiuni care, de obicei, nu sunt considerate a fi "legate de căldură", cum ar fi problemele renale, infecțiile cutanate și nașterea prematură în rândul femeilor însărcinate.
De fapt, accidentul vascular cerebral din cauza căldurii, epuizarea din cauza căldurii și deshidratarea reprezintă o fracțiune relativ mică din totalul riscurilor pentru sănătate asociate cu zilele de căldură extremă.
Și, în mod interesant, nu doar căldura extremă reprezintă un risc. Chiar și zilele moderat de caniculă pot expune persoanele vulnerabile la un risc mai mare.
„Zilele foarte călduroase pun pe toată lumea în pericol, dar nu există nicio îndoială că unele grupuri și unele comunități sunt mai expuse decât altele. Lucrătorii în aer liber - cum ar fi lucrătorii agricoli, lucrătorii din construcții și peisagiștii - prezintă un risc deosebit de ridicat de îmbolnăvire cauzată de căldură”, avertizează profesorul.
Persoanele în vârstă, femeile însărcinate, cei cu anumite boli preexistente și cei care nu au acces la spații cu aer condiționat sunt, de asemenea, mai expuși riscului. În unele comunități, lipsa copacilor și a parcurilor face ca acele cartiere să fie chiar mai calde decât zonele înconjurătoare. Persoanele care locuiesc în aceste zone sunt, de asemenea, considerate a fi expuse unui risc mai mare.
Pentru a te proteja, evită să ieși din casă între orele 11:00 și 18:00, atunci când soarele arde cel mai tare. Nu pleca la drum fără o sticlă de apă și protejează-ți capul purtând o pălărie. Totodată, ai grijă să nu te expui mai mult decât este nevoie la soare.
