Cum arată plaja artificială inaugurată în București. A fost transformată dintr-o platformă industrială abandonată
Deși Bucureștiul are un râu și multe lacuri, acestea nu sunt amenajate cu plaje și spații de relaxare pentru locuitori, așa cum se întâmplă în alte țări.
Astfel de proiecte sunt inițiate mai mult de mediul privat și de diverse asociații. Iar joi, a fost inaugurată o plajă artificială.
Plaja aduce atmosfera litoralului mai aproape de Capitală. O platformă industrială abandonată, de 4 hectare, care se afla chiar acolo a fost transformată într-o oază urbană ce include o lagună turcoaz, de 10.000 de metri pătrați, cu o adâncime de 2 metri, 11.000 de metri pătrați de plajă cu nisip alb și peste 1000 de sezonguri.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Florin Suicescu, director executiv: „O zonă care să aducă fericire bucureștenilor. Am reușit să facem acest lucru realizând un proiect verde, beton exista doar pe maluri că să le sprijine, în rest nu există betoane, tehnologia de curățare ecologică, unică în Europa, această lagună, prima publică din Europa.”
În alt colț al Capitalei, o plajă decorată cu palmieri, șezlonguri și hamace este atracția verii.
Andrada Seitan, director marketing: „Avem foarte mulți turiști chiar și pentru o zi, iau avionul de dimineață, petrec ziua aici și seara se întorc cu avionul acasă, din UK și Italia.”
În multe capitale europene, apele care traversează orașele sunt amenajate pentru scăldat și activități de recreere. Bucurestiul are o salbă de lacuri și răul Dâmbovița, dar nu s-au făcut investiții serioase în amenajarea acestor spații astfel încât să fie accesibile pentru locuitori.
Teodor Frolu, președintele Asociației Ivan Patzaichin: „În toate marile orașe, râurile sunt obiective foarte importante și reprezintă o resursă de spațiu public, de loisir pentru țoață lumea. Bucurestiul încă trăiește viziunea anilor 80, când râul a fost gândit ca o diametrală de trafic și nu ca un spațiu public.”
Deocamdată, doar porțiuni mici de pe malurile Dâmboviței au fost transformate în zone de agrement.