Care este rațiunea pentru care românii folosesc expresiile „Doamne, ajută!” sau „Doamne, ferește!” în vocabularul zilnic

Peste jumătate dintre românii de peste 25 de ani spun că postesc, conform unui sudiu recent. În plus, mulți recunosc că sunt persoane religioase.

Asta înseamnă că se roagă zilnic și merg constant la biserică. Există desigur și categoria celor care spun des, „Doamne, ajută!”, dar nu participă niciodată la slujbe.

91% dintre români cred în Dumnezeu, potrivit unui studiu dat publicității de Institutul de Științe Politice al Academiei Române. Mai mult decât atât, 81% confirmă că se roagă, merg la biserică și țin post.

Majoritatea sunt din mediul rural și au peste 65 de ani

Femeie: „Dacă nu mergi la biserică, nu înseamnă că nu ești religios. Trebuie să mai mergi și la biserică, într-adevăr, dar credința este în suflet”.

Citește și

Sfântul Alexandru este sărbătorit pe 30 august. Mesaje și urări pentru cei ce își sărbătoresc onomastica de Sf. Alexandru

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Femeie: „Religia nu înseamnă neapărat să te duci la un loc. Dacă tu, acasă, consideri că ai o conexiune cu Dumnezeu și îi spui problemele tale, atunci consider că e de ajuns”.

Cât de des merg românii la biserică

Dintre cei care se declară religioși, 26% merg o dată pe săptămână într-un lăcaș de cult, 16% o dată pe lună, iar restul doar de sărbători, evenimente de familie sau deloc.

Rugăciunea face parte din viața multora dintre noi, astfel încât peste jumătate dintre cei intervievați recunosc că se roagă zilnic. Însă, nu spun neapărat o rugăciune din cărțile bisericești.

Dan Dungaciu, coordonator al studiului: „Religiozitatea a scăzut, participarea la slujbe a scăzut. Din 2020, până în 2022 cu vreo 10%, adică suntem într-o zonă de echilibrare. E o populație care și-a găsit un tip de echilibru religios și într-acolo se duce, indiferent, aproape, de vârstă”.

Cu toate acestea, în limbajul cotidian sunt folosite des expresii care invocă divinitatea. „Doamne, ajută!”, „Doamne, ferește!” sau „Să ne ajute Dumnezeu!” aproape că ne-au intrat în reflex. Există o explicație și pentru asta, spun sociologii.

Conf. dr. Darie Cristea, prodecanul Facultății de Sociologie: „Noi suntem o populație care, totuși, nu refuză religia, nu ni se pare rușinos să folosim anumite expresii care trimit la divinitate. Ba, de foarte multe ori, cei care nu se declară religioși mai folosesc o expresie care face trimitere la Dumnezeu în anumite momente, în momente critice, când trec printr-o situație excepțională”.

Sunt și câteva lucruri pe care oamenii le așteaptă de la biserică. Foarte mulți ar vrea ca această instituție să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor și persoanelor nevoiașe.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"