De la pompele de căldură și sobele pe lemne până la rețelele centralizate de încălzire și energia geotermală, țările nordice folosesc mai multe soluții pentru a-și încălzi locuințele. Alegerea depinde de resursele naturale disponibile, de infrastructură și de tipul clădirilor, notează blic.rs.

Toate aceste sisteme au însă un lucru în comun: căldura produsă trebuie păstrată cât mai mult timp în interiorul locuinței. De aceea, izolația pereților și a acoperișului, ferestrele, ventilația și reglarea temperaturii sunt la fel de importante ca sursa de încălzire.

Norvegienii folosesc energia electrică și pompe de căldură

Energia electrică are un rol important în încălzirea locuințelor din Norvegia, unde o mare parte din electricitate este produsă în hidrocentrale. Pe lângă caloriferele electrice, norvegienii folosesc pe scară largă pompele de căldură, în special cele de tip aer-aer, care funcționează după un principiu asemănător aparatelor de aer condiționat cu funcție de încălzire.

Acestea preiau căldura din aerul exterior și o transferă în interiorul locuinței. Chiar și atunci când temperaturile scad sub zero grade, aerul conține energie termică pe care pompele de căldură o pot valorifica. Eficiența lor depinde însă de temperatura de afară și de caracteristicile fiecărui aparat.

La temperaturi foarte scăzute, randamentul pompelor poate să scadă. De aceea, contează alegerea unui model potrivit, dimensionarea corectă a instalației și existența unei surse suplimentare de încălzire, atunci când este necesar.

Sobele pe lemne continuă să fie folosite în multe locuințe din Norvegia, fie ca soluție complementară sistemelor moderne, fie ca rezervă în zilele foarte friguroase.

Suedia și Danemarca recuperează căldura care altfel s-ar pierde

În Suedia, pompele de căldură sunt întâlnite frecvent în casele individuale, în timp ce numeroase blocuri de locuințe sunt racordate la sisteme centralizate de încălzire.

Principiul este cunoscut și în România: apa este încălzită într-o centrală sau într-o instalație de producție, apoi este transportată prin conducte până la clădiri. Diferența constă în varietatea surselor de energie folosite pentru producerea căldurii.

Pe lângă biomasă și centralele care produc simultan energie electrică și termică, suedezii valorifică și căldura reziduală provenită din industrie sau din instalațiile de tratare și valorificare energetică a deșeurilor.

Danemarca folosește o abordare asemănătoare. Rețelele de încălzire centralizată deservesc o mare parte dintre gospodării și includ inclusiv pompe de căldură de mari dimensiuni și sisteme care recuperează căldura rezultată din alte activități industriale.

Astfel, energia termică ce s-ar pierde în mod normal este recuperată și folosită pentru încălzirea locuințelor.

Finlanda combină mai multe sisteme, iar Islanda folosește energia geotermală

Finlanda și Islanda fac parte din țările nordice, deși nu sunt considerate, în sens geografic strict, țări scandinave.

În orașele din Finlanda, încălzirea centralizată este bine dezvoltată. În casele individuale sunt folosite mai multe soluții, printre care sistemele electrice, pompele de căldură și sobele pe lemne.

Unele pompe de căldură folosesc energia din sol, unde temperatura rămâne relativ constantă la anumite adâncimi, spre deosebire de aerul exterior, care se răcește puternic iarna. Instalarea unor astfel de sisteme presupune însă condiții tehnice adecvate și costuri inițiale mai ridicate.

Islanda beneficiază de o resursă naturală diferită: energia geotermală. Apa încălzită în mod natural în subteran este transportată prin conducte către localități și folosită pentru încălzirea clădirilor. În zonele în care rețelele geotermale nu sunt disponibile, energia electrică are un rol important.

Ce soluții pot fi folosite și în România

Indiferent de sursa de energie, eficiența încălzirii depinde în mare măsură de cât de bine este construită și izolată locuința. Izolația pereților și a acoperișului, ferestrele montate corespunzător și etanșarea rosturilor reduc pierderile de căldură.

Experiența țărilor nordice arată că sistemul de încălzire nu trebuie ales separat de caracteristicile clădirii. Un aparat care funcționează eficient într-o locuință bine izolată poate avea rezultate mult mai slabe într-un spațiu prin care căldura se pierde rapid.

Înainte de achiziționarea unui sistem de încălzire mai puternic, este important să fie verificate izolația, starea ferestrelor și ușilor, precum și zonele prin care pătrunde aerul rece. Ulterior, echipamentele trebuie alese în funcție de necesarul real de căldură al locuinței.

Nici în nordul Europei toate clădirile nu sunt la fel de eficiente energetic. Casele mai vechi au adesea nevoie de renovarea fațadelor, înlocuirea ferestrelor și modernizarea instalațiilor de încălzire.

Tocmai de aceea, investițiile în sisteme care produc căldură sunt însoțite de măsuri prin care aceasta să fie păstrată cât mai mult timp în interiorul locuințelor.