La eveniment au participat numeroşi elevi şi profesori de la colegii bucureştene, scrie Agerpres.

Directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I", Mireille Rădoi, amfitrionul evenimentului interactiv, a subliniat importanţa festivalului şi a întâlnirilor pe care acesta le propune publicului.

„Bine aţi venit în această instituţie, în prima manifestare a unui maraton cultural de cinci zile. „Strada de C'Arte” se numeşte acest festival pe care l-am iniţiat în urmă cu 15 ani, (...) când am avut această idee, care părea cam năucitoare la momentul acela, destul de îndrăzneaţă, de a deschide porţile, de a aprinde luminile, de a arăta că o bibliotecă nu este neapărat şi exclusiv un loc de studiu, unde seriozitatea şi somptuozitatea clădirii te apasă. Am vrut să demonstrăm că a veni la bibliotecă poate să fie şi ceva care să îţi dăruiască o experienţă clăditoare, fondatoare. o întâlnire cu un autor, o întâlnire cu un analist politic, o întâlnire cu un profesor, un spaţiu unde putem să dezbatem, să fim atenţi şi să ne lustruim sufletul şi mintea", a spus Mireille Rădoi.

Directorul BCU a arătat că tema întâlnirii este una „de mare interes": „Cum recunoaştem o ştire falsă, cât este raţional, cât este emoţional într-o ştire, cine, de unde ştii, cine ţi-a zis? Toate întrebările astea voi ar trebui să vi le puneţi înainte să decideţi dacă ceea ce aţi citit sau ce a venit la voi este un conţinut adevărat sau fals, dacă merită să-l repostaţi, să-l repromovaţi", a transmis Rădoi.

Recomandări Video

Decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, Alina Bârgăoanu, a pledat pentru o abordare mai largă a alfabetizării digitale, care să depăşească verificarea ştirilor.

„Ar trebui să avem competenţe de a naviga spaţiul informaţional în integralitatea sa. Adică, de exemplu, să ştim cum să ne ferim de publicitatea înşelătoare, de înşelătoriile financiare, cum să ne protejăm intimitatea, spaţiul personal, în mediul online. Vorbim despre o competenţă de a parcurge, de a naviga spaţiul informaţional în general, pentru a ne proteja de a fi în siguranţă, în general: cum să nu cumpărăm bilete de la un furnizor de bilete care nu este autentic, cum să nu cumpărăm medicamente care să ne pună în pericol sănătatea etc", a declarat Alina Bârgăoanu.

„Actorii care ne doresc răul în spațiul informațional se joacă foarte mult cu emoțiile noastre”

Ea a prezentat felul în care „actorii care ne doresc răul în spaţiul informaţional se joacă foarte mult cu emoţiile noastre, cu vulnerabilităţile noastre cognitive", insistând asupra unor erori de judecată, precum eroarea de confirmare, efectul IKEA şi efectul de HALO, care pot influenţa modul în care utilizatorii evaluează informaţiile.

„Deci, din păcate, domeniul depăşeşte zona ştirilor şi eu cred că aceste competenţe sunt deja competenţe de viaţă şi a fost foarte inspirată ideea de a avea un public atât de tânăr, pentru că eu nu cred că aceste competenţe ar trebui cultivate doar la nivelul tinerilor, ci ar trebui cultivate la nivelul întregii societăţi. Dar, evident, publicul tânăr este o prioritate şi de acolo probabil că ar trebui să începem. Repet, aceste competenţe ar trebui să fie transgeneraţionale. Dacă ne fixăm doar pe tineri, cred că ratăm tabloul social în ansamblu", a subliniat Alina Bârgăoanu.

Sarmiza Andronic, doctor în Ştiinţe Politice şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea de Vest din Timişoara, a recomandat tinerilor prezenţi „să meargă la sursă".

„Este foarte important, dacă putem, să mergem la sursă. Dacă, de exemplu, aveţi un eveniment la şcoală şi apare o postare de la cineva că evenimentul nu mai are loc, ce faceţi? Pe cine întrebaţi? Pe ChatGPT? Adică, primul lucru pe care îl faceţi nu este să-i trimiteţi doamnei diriginte mesajul şi să întrebaţi dacă se mai ţine acest eveniment. Nu. O să-l share-uiţi imediat cu toţi colegii, nu? Şi o să mi spuneţi că nu se mai ţine sau, dimpotrivă, „Ia uite mă, ne-au păcălit, nu se mai ţine”. Sursa este importantă, din nou subliniez acest lucru. (...) Sigur, citiţi titluri peste tot în presă. Şi unele ne zguduie şi rămânem cu titlul, fără să ne mai uităm care este conţinutul articolului", a spus Sarmiza Andronic.

Fondatoarea Festivalului Boovie, Carmen Ion, a remarcat, la rândul său, că problema combaterii dezinformării trebuie abordată şi în rândul adulţilor.

Foarte puțini oameni sunt interesați cum să facă față dezinformării

„Nu ştiu însă cum ar trebui abordată problema în ceea ce îi priveşte pe adulţi. Inevitabil cunosc o mulţime de părinţi, inevitabil cunosc o mulţime de profesori. Făcând acest festival, avem o bază de date de aproape 10.000 de profesori, plus părinţi, plus comunităţi cu care intrau în legătură şi constat foarte des că în cadrul adulţilor este un număr destul de mic de oameni care este cu adevărat interesat cum anume să facă faţă dezinformării, manipulării, decriptării ştirilor false. Deci acolo, de la o vârstă încolo nu există interes şi nici măcar nu există o conştientizare reală asupra pericolelor pe care le presupun toate acestea", a spus Carmen Ion.

Directorul general adjunct al AGERPRES, Cristina Tatu, a vorbit despre responsabilitatea jurnaliştilor de a prezenta informaţii adevărate, provenite din surse credibile şi verificate.

„AGERPRES este cea mai importantă sursă de ştiri în momentul acesta. Ce aş putea să vă spun despre jurnaliştii AGERPRES este că întotdeauna caută adevărul, întotdeauna au sursele cele mai bune şi întotdeauna lucrăm după informaţii verificate. (...) Avem fluxuri de ştiri economice, sportive, externe, interne, locale, foarte multe, foarte variate. Cred că aproximativ 70% dintre ştiri sunt „la liber”, pentru că acesta este rolul nostru, de a informa. Informaţiile noastre vin de la instituţiile statului, vin de la oamenii care sunt prezenţi la conferinţe de presă, la dezbateri. Deci, niciodată nu avem informaţia „Am auzit de la”. Informaţia noastră este o informaţie sigură, care răspunde la nişte întrebări, o informaţie asumată şi care nu poate fi pusă sub semnul întrebării", a punctat Cristina Tatu.

***

Un adevărat „maraton", cu aproape 30 de evenimente organizate în perioada 23-27 septembrie, Festivalul „Strada de C'Arte", ajuns la cea de-a XV-a ediţie, include în acest an lansări de carte, întâlniri cu scriitori, dezbateri, expoziţii, concerte, spectacole de teatru şi film, lecturi publice, ateliere şi tururi ghidate.

Evenimentul marchează 15 ani de cultură urbană, în care spaţiile BCU „Carol I" şi zonele din jurul acesteia au devenit un loc de întâlnire pentru cititori, scriitori, artişti, cercetători şi publicul de toate vârstele.

Programul festivalului, care poate fi consultat pe pagina https://stradadecarte.ro/, păstrează spiritul ediţiilor anterioare, fiind construit în jurul întâlnirii dintre public, carte şi celelalte forme ale culturii.