Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a urmat, în general, o tendință de creștere începând din 2002, primul an pentru care există date comparabile. Evoluția pozitivă a fost întreruptă în 2020 și 2021, pe fondul impactului pandemiei de COVID-19, potrivit datelor publicate miercuri în Eurostat Regional Yearbook 2026, valabil pentru 2025.
Speranța de viață în regiunile României
În țara noastră, conform ultimelor date estimate publicate de Eurostat, speranța de viață prezintă decalaje regionale vizibile, variind între un minim de 75,5 ani și un maxim de 77,8 ani. Regiunea București-Ilfov se situează în fruntea clasamentului național, înregistrând cea mai ridicată speranță de viață (77,8 ani), urmată de regiunile Centru (77,0 ani) și Sud-Vest Oltenia (76,9 ani).
La polul opus, cele mai scăzute valori se înregistrează în estul țării, respectiv în Sud-Est (75,7 ani) și Nord-Est (75,5 ani). Acest ecart de 2,3 ani dintre Capitală și nord-estul țării reflectă disparitățile profunde în ceea ce privește nivelul de trai, condițiile socio-economice și accesibilitatea serviciilor medicale la nivel teritorial.
Ulterior, indicatorul a revenit pe creștere în 2022 și a continuat să se majoreze în 2023 și 2024, deși ritmul de creștere a fost mai lent anul trecut. În 2024, speranța de viață la naștere în UE a ajuns la 81,5 ani, cu aproximativ 0,2 ani peste nivelul înregistrat înainte de pandemie.
Femeile trăiesc mai mult decât bărbații în toate regiunile UE
În 2024, cele mai ridicate valori ale speranței de viață la naștere în rândul femeilor au fost înregistrate în numeroase regiuni din Spania, Italia și Franța.
Valori de cel puțin 85,5 ani au fost raportate și în mai multe regiuni din Grecia, Austria, Portugalia și Suedia, precum și în Cipru și Luxemburg. Niveluri similare au fost înregistrate și într-o regiune din Belgia și una din Slovenia.
În cazul bărbaților, cele mai ridicate valori au fost concentrate în Danemarca, Irlanda, Spania, Italia, Țările de Jos, Finlanda și Suedia. În toate regiunile acestor țări, speranța de viață a bărbaților a depășit media UE, de 78,9 ani.
Același lucru s-a întâmplat în Austria, cu excepția regiunii capitalei, Viena, precum și în Cipru și Luxemburg. Pentru Malta, Eurostat indică date pentru 2023.
Un aspect relevant este că, în toate cele 244 de regiuni NUTS 2 ale UE, speranța de viață a femeilor a fost mai mare decât cea a bărbaților în 2024. Unele dintre cele mai mari diferențe între femei și bărbați au fost înregistrate în statele baltice și în mai multe regiuni din Polonia și România.
România, printre regiunile cu cea mai scăzută speranță de viață pentru bărbați
În 2024, 48 de regiuni NUTS 2 din UE aveau o speranță de viață la naștere pentru bărbați mai mică de 76 de ani. Acestea au fost localizate în principal în Europa de Est și în țările baltice.
În această categorie s-au aflat toate regiunile din Bulgaria și România.
Șase regiuni europene au coborât chiar sub pragul de 72 de ani. Printre acestea se numără două regiuni din Bulgaria – Severen tsentralen și Severoiztochen –, Letonia, regiunea Észak-Magyarország din Ungaria și două regiuni din România, Nord-Est și Sud-Est.
Bolile cardiovasculare, o cauză majoră a deceselor în Europa de Est
Eurostat subliniază că mortalitatea diferă semnificativ de la o regiune la alta și este influențată de o gamă largă de factori. Printre aceștia se numără structura pe vârste a populației, distribuția pe sexe, accesul la serviciile medicale și calitatea acestora, condițiile de viață și de muncă, tipurile de ocupații, stilul de viață și mediul înconjurător.
În 2023, majoritatea regiunilor din țările baltice și din estul Uniunii Europene au înregistrat o pondere mai mare a deceselor provocate de bolile sistemului circulator, comparativ cu alte regiuni europene.
Și România se remarcă prin valori ridicate. Regiunile Macroregiunea Patru, Macroregiunea Trei și Macroregiunea Doi au raportat ponderi ale deceselor cauzate de bolile sistemului circulator cu 75% până la 85% peste media UE.
La nivelul întregii Uniuni Europene, în 2023 au fost înregistrate aproximativ 1,6 milioane de decese atribuite bolilor sistemului circulator, echivalentul a 32,5% din totalul deceselor.
În 25 de regiuni europene, aceste boli au fost responsabile pentru cel puțin jumătate din toate decesele. Toate aceste regiuni s-au aflat în Europa de Est și în statele baltice, inclusiv toate cele șase regiuni ale Bulgariei și toate cele opt regiuni ale României.
România, printre țările cu cele mai multe decese premature
Datele Eurostat indică și un nivel ridicat al mortalității premature în mai multe regiuni din România.
În 2023, aproximativ 1,56 milioane de persoane din UE au murit înainte de a împlini 75 de ani, reprezentând 32,1% din totalul deceselor. Calculat la 100.000 de locuitori, acest lucru înseamnă aproximativ 4.700 de ani potențiali de viață pierduți.
În 22 de regiuni europene, indicatorul a depășit pragul de 7.500 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori.
Printre acestea s-au aflat toate cele șase regiuni ale Bulgariei, cu un maxim de 10.229 de ani în regiunea Severozapaden, cinci regiuni din Polonia și patru regiuni din România.
În România, cea mai ridicată valoare a fost înregistrată în Nord-Est, cu 9.255 de ani potențiali de viață pierduți la 100.000 de locuitori, aceasta fiind a treia cea mai mare valoare din Uniunea Europeană.
Datele conturează astfel diferențe regionale importante în ceea ce privește speranța de viață și mortalitatea. Deși media europeană a revenit pe o traiectorie ascendentă după pandemia de COVID-19, regiunile din estul Uniunii Europene continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate niveluri ale mortalității premature și ale deceselor asociate bolilor sistemului circulator.
