La 21 decembrie 1989 românii au murit pentru libertate. Victimele de la Intercontinental

×
Codul embed a fost copiat

În ziua de 21 decembrie 1989 autorităţile se confruntau cu o criză în creştere, pe măsură ce tulburările din Timişoara se extindeau. În această zi tulburările au izbucnit şi în Capitală ''care a devenit principalul punct al demonstraţiilor''.

Mitingul uriaş din Piaţa Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio şi televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara, relatează Agerpres.

„Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (...) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori'', arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989 la sediul Comitetului Central al PCR din Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situaţia de la Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale.

Mitingul din Piața Palatului

 

Citește și
timisoara revolutie
30 de ani de la Revoluție. Ce s-a întâmplat în 20 decembrie 1989 la Timișoara

În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piaţa Palatului. Participanţilor le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat. Desfăşurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune şi radio.

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, înconjuraţi de mulţi dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor s-a dispersat din Piaţa Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea.

După câteva momente, Nicolae Ceauşescu a reapărut în balconul Comitetului Central şi a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune şi radio fiind reluate. Nicolae Ceauşescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Spre sfârşitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulţimea s-a grăbit să plece, piaţa s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfăşurări de trupe.

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menţionează în lucrarea „România. Date şi fapte. 1989-2009''.

După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: ''Democraţie!'', ''Libertate!'', ''Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!'', ''Jos Ceauşescu!''. La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii.

După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii. 

Manifestanții de la Intercontinental, „curățați” de forțele de ordine

 

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

Forţele de ordine primesc ordinul să ''cureţe zona''. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles.

Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ''Declaraţie-Program''.

La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

Citește și...
Istoricul Armand Goşu: ”E o prostie să spui că arată bine România”
Istoricul Armand Goşu: ”E o prostie să spui că arată bine România”

Armand Goşu, analist, expert în spaţiul ex-sovietic şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, afirmă că România a început foarte prost tranziţia de la comunism la democrație, acum 30 de ani.

30 de ani de la Revoluție. Ce s-a întâmplat în 20 decembrie 1989 la Timișoara
30 de ani de la Revoluție. Ce s-a întâmplat în 20 decembrie 1989 la Timișoara

Acum trei decenii, Timișoara devenea primul oraș din România liber de comunism. În amintirea acelui momentcare ne-a schimbat destinul, sirenele au sunat vineri în Piață Operei, cunoscută deja drept centru al revoluției.

Timișoara serbează 30 de ani de la ieșirea din comunism. Momentul 20 decembrie '89
Timișoara serbează 30 de ani de la ieșirea din comunism. Momentul 20 decembrie '89

În fiecare an familiile victimelor Revoluţiei din '89 arse la crematoriu parcurg drumul de la Timişoara la Bucureşti.

Recomandări
Surse: Austriecii vor modificarea legii off shore ca să accepte aderarea României la spaţiului Schengen
Surse: Austriecii vor modificarea legii off shore ca să accepte aderarea României la spaţiului Schengen

Cu două zile înainte de şedinţa în care ar trebui să se ia decizia privind extinderea spaţiului Schengen România încă mai speră că Austria îşi va schimba votul.  

Bugetul pe anul 2023 arată că Guvernul mizează pe creștere mai mare decât cea anunțată de Bruxelles
Bugetul pe anul 2023 arată că Guvernul mizează pe creștere mai mare decât cea anunțată de Bruxelles

Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă.

CM 2022 | Marocul a produs surpriza și a trimis Spania acasă. Africanii merg în sferturi
CM 2022 | Marocul a produs surpriza și a trimis Spania acasă. Africanii merg în sferturi

Maroc - Spania, LIVE TEXT. ”Leii Atlasului” versus ”Furia Roșie” pentru un loc în sferturi