Premiile Gopo 2024. A fost anunțată lista nominalizărilor. Producțiile românești care concurează pentru „cel mai bun film”
Gala Premiilor Gopo va avea două jurii de preselecție, începând cu ediția din acest an. Evenimentul va avea loc pe 29 aprilie la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.
Nominalizările la gala Premiilor Gopo sunt: „Boss” (r.Bogdan Mirică), „Libertate” (r. Tudor Giurgiu.), „MMXX” (r. Cristi Puiu), „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (r. Radu Jude) şi „Spre nord” (r. Mihai Mincan). Acestea sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria „Cel mai bun film de lungmetraj.”
A 18-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti și va fi transmisă LIVE pe VOYO.
Pe lista propusă pe lista propusă pentru nominalizările la categoria „Cel mai bun film” s-au regăsit 32 de lungmetraje româneşti lansate în cinematografe sau pe platforme de streaming în 2023, se arată într-un comunicat al organizatorului.
Filmele cu cele mai multe nominalizări de anul acesta sunt: „Libertate” (14), „Spre nord” (13), „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (11), „Boss” (9), „MMXX” (6) şi „Visul” (6). La categoria „Cea mai bună regie” sunt nominalizaţi Bogdan Mirică pentru filmul „Boss”, Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertate”, Cristi Puiu pentru filmul „MMXX”, Radu Jude pentru „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” şi Mihai Mincan pentru „Spre Nord”.
La categoria „Cea mai bună actriţă într-un rol principal” concurează Diana Gheorghian („Dark Ages”), Adelaida Perjoiu şi Bianca Cuculici pentru rolurile din lungmetrajul „MMXX”, Ilinca Manolache („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”) şi Cătălina Moga („Tigru”), în timp ce pentru „Cel mai bun actor într-un rol principal” concurează Laurenţiu Bănescu („Boss”), Alex Calangiu („Libertate”), Niko Becker şi Soliman Cruz pentru rolurile din filmul „Spre Nord” şi Vlad Logigan („Visul”).
„Cum să fiu mort dacă-s viu?” (r. Ilinca Călugăreanu ), „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (r. Carla Maria Teaha,), „Între revoluţii” (r. Vlad Petr), „Doamna Buică” (r. Eugene Buică), „Pocalul. Despre fii şi fiice” (r. Cătălina Tesar, Dana Bunescu) şi „Vulturii din Ţaga”, (r. Iulian Manuel Ghervas, Adina Popescu) vor concura anul acesta pentru titlul de „Cel mai bun film documentar”.
„De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (r. Carla Maria Teaha), „Doamna Buică” (r. Eugen Buică), „Pocalul. Despre fii şi fiice” (r. Cătălina Tesar), „Spre nord” (r. Mihai Mincan) şi „Tigru” (r. Andrei Tănase) sunt lungmetrajele care concurează pentru trofeul Gopo la categoria „Cel mai bun film de debut”.
Începând cu acest an, Premiile Gopo vor avea două jurii de preselecţie, unul pentru categoria lungmetrajelor şi cel de-al doilea pentru categoriile documentar şi scurtmetraj. Juriul de preselecţie, care a stabilit nominalizările pentru lungmetraje este alcătuit, ca şi până acum, din 11 profesionişti din domeniul cinematografic. Printre juraţii de anul acesta se află criticii de film Cristina Corciovescu, Mihai Fulger şi Valerian Sava, regizoarele Ruxandra Ghiţescu şi Ioana Uricaru, actriţa Ofelia Popii, directorul de imagine Tudor Lucaciu, monteuza Melania Oproiu, designerul de costume Oana Păunescu, producătoarea Gabriela Suciu şi compozitorul Cristian Lolea.
Din juriul de documentare şi scurtmetraje fac parte cinci profesionişti din industrie, aceştia fiind criticii de film Andrei Rus şi Ramona Aristide, regizorul Radu Ciorniciuc, scenarista Andreea Vălean şi editorul Dan Nanoveanu.
După anunţul nominalizărilor, peste 700 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2023, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de firma de audit şi consultanţă PWC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.
Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Babel Communications, Dacin Sara şi Ministerul Culturii.
