Mary Mangan, în vârstă de 32 de ani, a fost pasageră la clasa a treia pe vasul care s-a scufundat în aprilie 1912, provocând moartea a 1.500 de persoane, notează Agerpres.
Mangan, de origine irlandeză, călătorea alături de un grup important de pasageri din comitatul Mayo, din vestul Irlandei, cunoscuţi sub denumirea „Addergoole 14”.
Din grup făceau parte Catherine McGowan, fraţii John şi Mary Bourke, precum şi fosta soţie a lui Bourke, Catherine.
Mangan se mutase în Statele Unite, dar revenise în Irlanda la începutul anului 1912 pentru a-şi vizita familia şi se îmbarcase pe Titanic în Queenstown, în prezent Cobh, în sudul ţării.
„Singura referire la Mangan în timpul scufundării îi aparţine supravieţuitoarei Annie Kelly, care a povestit că era însoţită de Mangan şi de familia Bourke în timp ce alerga către o scară care ducea la puntea pentru clasa a doua”, a spus Andrew Aldridge, responsabil de licitaţie.
„Nu se ştie cu siguranţă dacă Mary a reuşit să ajungă pe puntea superioară”, a adăugat el.
Ceasul de buzunar din metal galben, gravat cu iniţialele MM, este extrem de corodat din cauza imersării în apele Atlanticului de Nord.
Trupul neînsufleţit al lui Mangan a fost recuperat de nava CS MacKay-Bennett, iar aceasta a fost înmormântată în mare pe 22 aprilie 1912.
Ceasul a fost găsit asupra ei şi restituit familiei, alături de alte bunuri.
Ceasul a fost expus timp de mai multe săptămâni, alături de restul colecţiei „Mangan”, la Titanic Belfast, o atracţie turistică din Belfast, Irlanda de Nord.
Ceasul va fi scos la licitaţie de casa Henry Aldridge & Son, în Devizes, Wiltshire, pe 21 noiembrie 2026, de către familia Mangan.
„Acest ceas este emblematic din mai multe puncte de vedere. Mecanismul a rămas încremenit în timpul scufundării în Atlanticul de Nord, în primele ore ale zilei de 15 aprilie 1912, dar este totodată proprietatea unui pasager de la clasa a treia, un grup care este uneori dat uitării”, a spus Aldridge.