Orasul unde centrul vechi e atat de curat incat oamenii se intind pe jos. Ce risca proprietarii care nu renoveaza cladirile


Ultimul update: Luni 30 Mai 2016 06:58
Data publicarii: Vineri 27 Mai 2016 18:55
Categorie: Cautam Primar

CAUTAM PRIMAR, EP. 15 Avem un centru vechi, ce facem cu el? In orasele din Olanda devine emblema localitatii, castiga concursuri si primeste finantari frumoase pentru conservare.

Campania "Cautam primar, model european" va arata cat de serios gestioneaza alesii olandezi centrele istorice. Vechea vatra a localitatii devine un punct de atractie in care ajungi usor din toate periferiile, dar nu poti face ce vrei si astepti ani de zile dupa o aprobare. Dureaza mult pentru ca olandezii impun studii si consultarea localnicilor.

Centrul istoric din orasul Zwolle este o bijuterie arhitecturala, iar autoritatile au conservat fiecare cladire. Sunt reguli stricte in privinta renovarilor si risti chiar sa pierzi cladirea daca nu ii refaci fatadele. Primaria poate cere finantare in numele proprietarilor, insa proiectul trebuie facut cu arhitecti agreati de municipalitate. Nu vezi terase intinse pe alei, cu mese printre care abia sa te strecori, dar in unele zone este permis accesul auto. Nu oricum, ci dupa un orar afisat peste tot.

Porturile joaca un rol important in economia oraselor olandeze. Le aduc prosperitate si le pun pe harta strategica a tarii. Regiunea Zwolle se afla chiar in mijlocul Olandei si are avantajul a trei porturi mari. Orasul Zwolle este municipiul regiunii si se afla la doar o ora de mers cu masina de Amsterdam.

Turista: "E foarte frumos, locuiesc aici si imi place!"

Zwolle este un oras tipic olandez, care are centrul istoric pe fostul unei vechi fortarete, care dincolo de ziduri avea apa. Centrul este legat de restul orasului prin 3 poduri, iar periferiile sunt frumos legate de oras prin zeci de piste de biciclete, care se intind pe kilometri. Iar autoritatile au mizat de ani de zile pe acest centru vechi fiind emblema orasului. In zona nu a fost permisa ridicarea cladirilor nici macar cu un metru, de la regimul de inaltime stabilit in urma cu mai bine de 50 de ani. Dovada stau imagini surprinse in anii '70 in care vezi acelasi tablou unitar ca cel din prezent.

Centrul istoric e intr-o coerenta care atrage, iti da senzatia unui spatiu foarte degajat care indeamna la relaxare - e interzis panotajul stradal si este atat de curat ca oamenii se intind pe jos, ca sa se bucure de soare. Sunt mai multe linii de autobuz care ajung in centrul vechi, iar traseele sunt special gandite ca sa asigure un flux continuu de turisti. Poti intra si cu masina pe unele strazi din zona istorica, dar nu poti sta mai mult de 3 ore ziua si mai mult de 5, seara.

Cantecul clopotelor electronice din turnul catedralei iti spun ca esti intr-o zona fara trafic auto. Aici ai acces doar cu bicicleta sau pe jos, iar terasele au aparut pe locul unde odinioara era cimiturul fortaretei. Un tanar chelner din zona povesteste ca locul naste legende.

Chelner: "Aici era locul de executie al prizonierilor"

E un oras cu multi oameni culti, persoane care citesc si calatoresc mult. Tanarul care ne vorbeste este student la istorie si dupa ora 15 lucreaza la un bar din zona, pentru a se intretine. Tot istorie a studiat si custodetele centrului vechi. E angajat la muzeul orasului, dar si el munceste ca oenolog, dupa orele de de program pentru oras. De doua ori pe luna lucreaza si in weekend.

Regiunea, prin intermediul primariei, le poate acorda proprietarilor din centrul vechi o parte din investitia la fatade, dar banii trebuie accesati de primarie, care intocmeste un plan al cladirilor ce au nevoie de modernizare, nu sunt ceruti direct de localnici. Subventia nu depaseste 20%, insa doar daca proprietarii fac proiectele cu case de arhitectura care au parteneriat cu autoritatile locale. Doar arhitectii care au participat la intrunirile cu edilii si au fost acceptati de o comisie din primarie pot sa schiteze peretii cladirilor. Daca nu refaci fatada sau mai rau, o afectezi iremediabil, risti sa iti pierzi proprietatea in centrul vechi de la Zwolle.

Exista un paletar de culori si materiale pentru exteriorul cladirilor. Stabilit prin lege, acum aproape o jumatate de veac. Si daca ar vrea alesii locali a faca derapaje, nu ii lasa comisia de cultura a regiunii. Reprezentantul muzeului spune ca au fost doi ani de discutii cu primaria in ce priveste muzeul orasului, cladire din patrimoniul municipalitatii. Doi ani a durat pentru obtinerea cresterii nivelului de inaltime la cladire, printr-o mansardare in stil modernist care constrasteaza total cu zona, si un alt an pentru avizarea noii forme ovaloide.

Reprezentant muzeu: "Initial trebuia sa fie aurie, galbena, asta a fost viziunea arhitectilor, dar au zis nu, facem argintie, pentru ca ar acapara prea mult din imaginea zonei, ar fi prea stridenta si ar acapara"

La inaugurare a participat si principesa Beatrix a Olandei si inregistrarile localurilor din apropiere arata ca muzeul modernizat le-a adus incasari cu 30% mai mari in perioadele de vara. Un tanar artist a cumparat de curand un patiu pentru atelierul sau, la perterul unei cladiri. A platit peste 350.000 de euro pe un magazin la parter, cu un apartament la etaj. Si spune ca la exterior nu avut voie decat minime modificari, chiar si pe o strada laturalnica din centrul vechi. A amplasat niste ferestre false, pe un zid al cladirii si a asteptat un an sa-I fie aprobate.

"Am pus astea si am obtinut ca o vitrina, am luat toate aprobarile. Aceasta strada este probabil cea mai veche din Zwolle. Am venit aici cand era inainte de deschiderea muzeului si era destul de mare deranj pe strada."

Avem si noi centre vechi si in Bucuresti si in alte orase. Doar ca nimeni nu-I obliga pe proprietari sa-si tina cladirile in paragina, sau sa le modernizeze de mantuiala. Iar in Bucuresti s-au prabusit cladiri subrezite si inca sunt altele care stau sa cada, intr-o ignoranta totala din partea detinatorilor si a primariei.

La Zwolle exista o gandire unitara care revigoreaza intregul oras. Suntem intr-o zona in care apa din panza freatica este foarte sus, ca mai peste tot in tara, asa ca prin cartiere nu gasesti foarte multe cladiri noi, cu mai mult de 2 etaje. La acest nivel de inaltime fundatiile au in jur de o jumatate de metru si scad mult din costul constructiei. Iar Zwolle se extinde pe campurile limitrofe, dar coerent dupa ce autoritatile amenajeaza cai de acces, dar si parcari tampon, intre oras si noile ansambluri rezidentiale. In care oamenii sa isi lase masinile, pentru a nu aglomera stradutele inguste din cartiere.

La Zwolle se lucreaza intensiv. Fiecare santier are retele de canalizare si toate retelele trase. Ar mai fi de spus ca sesizarile oamenilor au suspendat temporar santierul la un mall de langa centrul istoric. O comisie analizeaza in prezent daca autoritatile au adus toata documentatia cand au obtinut avizul de la cultura, pentru un megaproiect langa zona veche a orasului.

Localnica: "Cred ca era o banca, o cladire veche pe care au demolat-o si acum va fi un mall."

Exista reguli si exista strategii la Zwolle. Orasul se dezvolta frumos la periferii, dar pastreaza intacta vechea cetate, pentru ca este emblema localitatii. Alesii imbogatesc cartea de identitate a unui loc care iti ramane in memorie pentru cladiri frumos aranjate, intr-un decor care indeamna la plimbari si relaxare.

 

VIDEO PROTVPLUS.RO