A plecat in Germania acum 20 de ani si a ajuns primar de comuna. Povestea lui Stefan, un edil care NU primeste salariu
CAUTAM PRIMAR, EPISODUL 3 | Primarii fara salariu, cu functie onorofica, dar cu mare interes pentru a gasi solutii in comunitatile pe care le conduc, sunt des intalniti in Germania.
Campania "Cautam primar, model european" a ajuns si in localitati mici din fosta RDG. Aici am gasit chiar si un roman, plecat din tara acum 20 de ani. Este primar peste 900 de oameni, pe care ii conduce din pasiune, fara sa fie platit pentru asta. S-a nascut intr-o familie cu 13 copii, intr-o comuna din judetul Bistrita. A visat sa ajunga politist, dar pentru ca nu i s-a permis, a emigrat. Astazi coduce o comuna, la mii de kilometri distanta de locurile natale, in Germania. Este primar, dupa o lunga cariera in Politia Germana. Zilnic imbraca uniforma si merge sa vegheze la siguranta autostrazilor, iar dupa program vine la primarie. Nu are un sediu si meseria de edil este pentru el un hobby.
Se implica pentru binele comunitatii din care face parte si spune ca in administratia germana nu este loc de interese, contracte cu dedicatie si risipa, cum a vazut pe la noi. Provincia Macklenburg, adica Pomerania Inferioara, se afla in nordul Germaniei si are iesire la marea Baltica. E un taram de vis in special vara, cand atrage turisti la plaja, intre coastele inca salbatice de la mare.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Vazut de sus, Macklenburg e un land cu multa verdeata, cu numeroase exploatari agricole, dar si cu multa istorie, prin peisaje cu zeci de castele, lacuri si parcuri naturale. Vazut de la sol, e un land intesat cu localitati mici si cochete si vizitandu-le nici nu iti dai seama ca te afli in fosta RDG. Intre comune si orasele care aveau un aspect saracacios inainte de 1990 gasesti autostrazi si sosele nationale cu infrastructura impecabila, dar si parcuri eoliene uriase. Si nu e localitate din provincie care sa nu fi prosperat in ultimii 26 de ani.
Comuna Ivenack are doar 900 de locuitori si 40 de kilometri patrati. Si un primar roman.
Il cheama Stefan Guzu, e casatorit cu o nemtoaica si a venit in Germania in 1996. S-a angajat ca politist si asta lucreaza si in pezent, fiind sef de tura la politia autostrazi, in aceasta regiune. Povesteste ca si-a ajutat niste prieteni pompieri din Ivenack sa obtina fonduri pentru o autospeciala noua si cand acestia au reusit, i-au cerut sa fie primar la ei in comuna.
Stefan Guzu, primarul comunei Ivenack: "Sunt multe probleme, aproape toate comunele au datorii."
Stefan Guzu se simte inca roman, e mereu cu gandul la parintii si fratii sai din comuna natala, din judetul Bistrita. Dar din punct de vedere administrativ gandeste exact ca un edil neamt: a alocat fonduri pentru modernizarea Caminului Cultural din Ivernack si a restaurat strada principala cu piatra cubica, exact ca acum 300 de ani. Iar in comuna face curatenie cu voluntari, adica localnicii dispusi sa iasa la maturat o data la doua saptamani.
Spune ca inclusiv el si sotia sa, in prezent consilier local, fac voluntariat la primarie. Poate deconta lunar in limita a 700 de euro pentru diverse cheltuieli, dar nu primeste salariu si nu poate face cheltuieli de protocol din banii municipalitatii.
E o organizare administrativa diferita de cea din Romania. Sunt 12 comune cu primari voluntari, unite sub forma unui district, pe langa cel mai apropiat oras, Stavenhagen, al carui edil este superiorul primarilor voluntari. Primarul districtului tine cont de proiectele lor si nu poate dicta la ei in localitate, fara negocieri si fara semnatura lor. E o strategie administrativa coerenta, in care poti dezvolta durabil toate localitatile, in functie de specificul lor.
Poti permite eoliene intr-o zona, poti sprijini ferme agricole in alta, poti pastra zone turistice in cea de-a treia si tot asa. Si le poti lega cu drumuri bune si cu piste de biciclete care au continuitate. Iar unificarea administrativa a comunelor germane a avut loc fara voia localnicilor, pentru ca s-a facut pentru binele lor, iar statul german a eliminat referendumul in acest caz.
E o organizare asemanatoare unei zone metropolitane, in care primarul orasului concepe marile dezvoltari, in timp ce edilii de comuna se ocupa de micile proiecte. La nivel local, Stefan Guzu sustine ca poate decide orice reabilitare de cladiri si de modernizare la stradute, spatii verzi si parcari. Proiectul e transparent si alege constructorul dupa ce analizeaza trei oferte, fara a fi nevoie de licitatii publice.
Edilul politist spune ca stie legea si nu si-a propus sa o incalce pentru nimic. Primarii de comuna au limitari in Germania, in ce priveste suma din contracte, iar asta a fost din start o piedica in eventualitatea risipei sau al contractelor cu dedicatie. Edilii voluntari au mai mult timp sa gaseasca solutii eficiente pentru comuna lor. Nu au atributii sa dea autorizatii de constructii sau introducere si prelungire de utilitati edilitare, pentru ca acestea sunt in parohia orasului la care comuna e arondata.
Comuna Ivenack nu poate primi un parc de eoliene, desi acesta ar ajuta mult bugetul localitatii. Eolienele nu sunt permise, pentru ca zona este parc natural. Aici gasesti specii de pasari protejate, dar si cei mai vechi stejari din Germania. Au peste o mie de ani vechime si legislatia germana pur si simplu nu permite dezvoltari industriale si nici macar de energie verde in acest loc. Zona are potential turistic si niciun proiect de alta natura nu trebuie sa perturbe aceste locuri.
"Acum avem cam 50.000 de turisti pe an pentru castel si pentru acei stejari milenari", spune primarul roman.
Stefan Guzu a gasit, in schimb, o alta solutie sa obtina o factura mai ieftina la curent in comuna: a montat panouri solare pe cladirea unei foste ferme zootehnice, care apartine primariei si pe care vrea sa o dezvolte in parteneriat public privat. Vrea sa infiinteze un camin de batrani si sa aiba spatii de birouri intr-o cladire care altfel zacea parasita. A gasit firme interesate sa faca reabilitarea si ii va pasui de chirie pe mai multi ani.
E primar independent si de cate ori vine in Romania povesteste si familiei, dar si alesilor din comuna bistriteana, despre lipsa sferelor de influenta din administratia germana. Declara cu mana pe inima ca nu exista firme de casa care sponsorizeaza la partid si pe care primarii sa le accepte fortat, pentru ca asa se dicteaza de la judet sau din ministere.
Primarul spune si ca localitatea are buget mic, mai putin de 85.000 de euro pe an. Cei mai multi bani vin de la o societate agricola, care da o parte din profit la comuna, conform legii landului. Stefan Guzu spune ca de la impozitele localnicilor vin doar 3.500 de euro si din acest motiv nu a dorit sa aiba un sediu de primarie, asa cum au alte comune, ci si-a facut birou in sediul pompierilor.
Sotia edilului spune ca si-a vazul sotul atat de pasionat de primarie, incat a vrut sa se implice si ea.
Stefan Guzu, primar: "Mama mea avea o vorba: intinde-te cat ti-e plapuma…"
Localitati mici, cum este Ivenack-ul, fac din Pomerania Inferioara un tinut prosper si primitor. Sunt locuri in care nu te lovesti de kitsch, de haos urbanistic, de lipsa utilitatilor sau de amenajari care sa afecteze standardul de viata al oamenilor. Exista reguli, iar primarii isi reprezinta comunitatea corect. E o administratie in care edilul reprezinta cu adevarat interesele oamenilor si munceste pro-bono, pentru ei. Meseria de primar e mai degraba un hobby, o dorinta de a face ceva pentru comunitate si nu pentru interese personale, pentru castiguri ascunse.
Stefan Guzu e politist in Germania, dar si edil, in timpul liber. E o meserie facuta din simt civic, cu placere si onoare. In localitati vazute nu ca o permanenta sursa de risipa si venituri ilicite, ci gandite pentru o dezvoltare durabila si coerenta.