Exemplul perfect pentru primarii Bucurestiului. Orasul in care tramvaiul e subteran, iar trotuarele apartin doar pietonilor


Ultimul update: Marti 05 Iulie 2016 07:28
Data publicarii: Luni 09 Mai 2016 00:00
Categorie: Cautam Primar

CAUTAM PRIMAR, EP. 2. Orasul Dusseldorf poate fi comparat cu Bucurestiul dupa numarul de masini inmatriculate si traficul de pe strazi.

Doar ca la nemti autoritatile gandesc strategii coerente, prin care oamenii sa fie convinsi sa renunte la autoturisme.

Amenajeaza parcari, iar transportul in comun leaga toate cartierele printr-o retea subterana. Tramvaiele din centru s-au mutat sub pamant si strazile au fost cedate pietonilor.

Germania pare tara contrastelor organizate coerent. Vezi asta la nivel de oras, acolo unde gasesti centre istorice cu multe cladiri monument, dar si sedii ale unor institutii noi, concepute de vestite case internationale de arhitectura. Contrastul apare si la nivel de tara, pentru ca Republica federala are in continuare diferente mari intre Est si Vest, despartite pana in 1990.

Dusseldorf este capitala landului Renania de Nord - Westfalia si e unul din cele 5 orase mari ale Regiunii. Orasul se prezinta impecabil, vazut si de sus, si de la firul ierbii din parcuri. Are un standard de trai foarte ridicat si ocupa locul 6 in lume, in ce priveste calitatea vietii.

Gheorg Dobrescu este arhitect si locuieste la Dusseldorf din 1975, atunci a fugit din Romania, departe de regimul comunist. A lucrat la numeroase proiecte private pentru oras de-a lungul timpului, iar astazi vorbeste despre frumusetea locului de care se bucura si la pensie si din care nu ar pleca niciodata. Cand vine vorba de solutii de trafic, il compara cu Bucurestiul, in care a lucrat temporar, pentru cateva contracte private.

Dusseldorf se intinde pe 217 km patrati, si are o populatie sub 600 de mii de locuitori. Adica o densitate de 2700 de locuitori la kilometrul patrat, de 4 ori mai mica decat in Bucuresti. Asadar un oras aerisit, conceput si organizat pentru plus de calitate vietii. Cetateanul are mult spatiu intre cladiri, intre strazi si prin parcuri, dar are asta si pentru ca de-a lungul timpului nemtii au stiut sa taxeze orice abuz si sa nu accepte derogari si exceptii de la reguli.

Gheorg Dobrescu architect: "De fapt este obsesia institutiilor…grija pentru om. Nici nu au inceput santierul si deja au instalat panoul."

Arhitectul sustine ca altfel, oamenii s-ar fi suparat daca nu erau instiintati, apar frustrari daca un viitor santier nu este semnalat. Indiferent de orasul in care te afli, autoritatile germane i-au obisnuit dintotdeauna pe oameni sa fie informati, sa stie ce li se intampla langa bloc si in cartierul lor. Si sa le ceara parerea. Nu e obligatie prevazuta in lege, ci e o datorie morala pe care o au edilii alesi, in fata membrilor comunitatii. Pentru ca din banii lor sunt finantate santierele.

Arhitectii si toti cei care se ocupa de proiectare sunt ovationati, iar intalnirile sunt prilej de bucurie in orice oras, nu de scandal si frustrari. E multa transparenta, si alesii sunt cu toate planurile la vedere, nu au nimic de ascuns.

La Dusseldorf Gheorg Dobrescu ne prezinta cea mai recenta solutie a celor de la primarie. Intr-un oras cu multe masini, proiectantii municipalitatii au tinut sa treaca in subteran tot traficul tramvaielor din zona inelului principal din capitala landului. Si au reusit in doar 5 ani.

A fost doi ani de consultari inainte sa inceapa santierele. Au existat numeroase dezbateri publice si oamenii au umplut Sali de sport si li s-a cerut parerea. Au fost multe intalniri cu locatarii de langa viitoarele statii. Iar acestea au fost montate in zonele cu mai multe magazine si cu mai multe blocuri.

Tramvaiul a devenit in centru un soi de metrou, cu acces rapid dintr-o parte in alta a orasului, cu statii la interval scurt, care sa acopere toate zonele de interes.

Asa arata o statie data de in folosinta in urma cu o luna. Are pavaj pentru nevazatori, lifturi moderne, si arhitectul roman spune ca materialele folosite NU sunt din cele mai scumpe. Alesii au organizat mai multe sesiuni de dezbateri si discutii impreuna cu firme de arhitectura si asociatii. Iar oamenii au dorit lucruri simple si functionale.

Pentru cei care vin sa lucreze in centrul orasului, tramvaiul ramane cea mai buna solutie, mai ales ca nu sunt multe parcari subterane, si neamtului nu-I place sa scoata multi bani din buzunar, cand are alternativa sa nu faca asta. S-a dezvoltat intens zona fostelor docuri de marfa ale portului din Dusseldorf, acolo unde au aparut cladiri noi, emblematice pentru oras, si unde ajung zilnic mii de angajati.

Le place pentru ca orasul se are un aspect elegant, cochet si foarte curat. Chiar si la periferii, acolo unde tramvaiele ies la suprafata catre dezvoltari urbane facute coerent . Iata cum arata fostul triaj de marfuri al orasului. A vedenit un cartier nou, dupa mai multi ani de discutii intre un dezvoltator privat si primarie.

Primaria s-a asigurat ca poate oferi toate utilitatile pentru noul cartier si pana acest detaliu nu a fost verificat si planificat, nu a acordat autorizatie de constructier. Nu a permis sa rasara blocuri in camp, cum se intampla la noi. Pentru strazi si trotuare de exemplu, a impartit nemteste investitia, cu dezvoltatorul privat.

Dezvoltatorul a inteles ca trebuie sa scoata bani din cont si nu a asteptat sa vina primaria cu reteaua stradala, desi putea spune ca autoriatile au in atributie sa faca asta. Iar primaria s-a implicat si a facut ansamblul si mai atractiv. Edilii au ridicat un zid paravan, catre soseaua de centura si catre liniile de cale ferata. De la zid a fost amenajat si un spatiu verde, o panorama frumoasa pentru cei din noile blocuri. O gandire in folosul locatarilor, pentru ca ei sunt comunitatea, ei sunt orasul, iar alesii sunt la dispozitia lor. Ghoerg Dobrescu ne arata si regulile impuse de autoritati cand vine vorba de lucrarile de modernizare la noile locuinte.

Nu e permis praf mult, de pe urma reparatiilor, iar amenzile urca pana la 2 mii de euro. De cele mai multe ori santierele publice sau private sunt monitorizate video, cu acces de pe site-urile primariilor, tot pentru informarea publicului larg. Inspectorii primariei nu iarta pe nimeni, iar firma de constructii poate fi inchisa definitiv, daca nu respecta cerintele de mediu.

Batranul Rin a vazut cum pe malurile lui creste un oras modern. Un centru financiar, care a primit in urma cu 15 ani si o zona de promenada, langa albia raului. Un loc de vacanta, in mijlocul urbei, cu o atmosfera asemanatoare oricarui oras vest european. Si acest proiect a aparut tot in urma dezbaterilor publice cu oamenii, care au avut un cuvant de spus si in alegerea unei solutii mai ieftine, imbunatatita ulterior prin dezvoltari treptate.

Dan Teodorovici e un alt arhitect roman, care locuieste la Stuttgart. Spune ca nemtii nici nu concep sa inceapa o lucrare de anvergura, fara dezbateri si fara certitudinea ca oamenii accepta noile proiecte.

Germania are o practica de zeci de ani in a-si consulta cetatenii. Sunt chestiuni care tin de bun simt, de psihologie si de cultura unui popor. Orasele sunt construite pentru ei, impreuna cu ei, iar dezbaterea publica e reala, nu pe hartie. Localnicii sunt chemati sa aiba un cuvant de spus si simt ca orasul se dezvolta in beneficiul lor. Oamenii nu asista pasivi, nu sunt frustrati de risipa si investitii inutile, ci din contra, au convingerea ca au la dispozitia lor edili responsabili si chibzuiti, care tin cont de parerile lor, si le aduc in fiecare an si cu fiecare proiect, un mare plus in standardul de viata.

VIDEO PROTVPLUS.RO