Povestea familiei care a trait izolata 40 de ani in taigaua siberiana, fara contact cu lumea moderna
Familia Lykov a trait timp de 40 de ani in taigaua siberiana, la peste 240 de km distanta de orice asezare omeneasca. Total rupti de lume, ei nu au avut contact cu nimeni in aceasta perioada si nu stiau ca a existat un Al Doilea Razboi Mondial.
Coliba lor, construita in mijlocul padurii, a fost descoperita in anul 1979, cand pilotul unui elicopter cauta un loc unde sa aterizeze.
Familia Lykov s-a refugiat aici in 1936, din cauza persecutiilor la care erau supusi de comunisti, ei fiind membrii unei secte ortodoxe fundamentaliste.
Karp Lykov, capul familiei, a fugit aici dupa ce a vazut cum fratele sau a fost ucis de o patrula comunista, relateaza Daily Mail.
S-a refugiat in salbaticie, alaturi de sotia lui, Akulina, de fiul lor de 9 ani, Savin si de fiica lor de numai 2 ani, Natalia.
In anul 1940, familia s-a marit cu alti doi copii, Dimitri si Agafia. De atunci, timp de 40 de ani, ei n-au mai intalnit niciun om.
Probabil au avut un adevarat soc atunci cand au vazut elicopterul survolandu-le micuta poiana unde isi ridicasera casa.
Dupa ce pilotul i-a observat, descoperirea lui bizara a atras atentia echipei de geologi, care urmau sa caute depozite de fier in taiga. Ei au mers sa afle cine locuieste acolo.
Echipa condusa de Galina Pismenskaya a plecat in expeditie, cu diferite daruri ce aveau sa fie oferite familei izolate.
“Salutari, bunicule! Am venit in vizita!” i-a spus ea batranului care le-a deschis usa colibei.
“Ei bine, daca tot ati venit pana aici, puteti intra!” a venit raspunsul, dupa o lunga tacere. Curiozitatea a intercut spaima si familia a iesit sa-i intampine pe vizitatori.
Au acceptat mancarea oferita, iar Karp le-a spus geologilor ca el nu mai mancase paine de 40 de ani, insa copiii lui, care traiau alaturi de el, nu vazusera niciodata asa ceva.
Dupa ce rezervele de alimente pe care le adusesera cu ei in salbaticie s-au terminat, toti au fost obligati sa manance iarba, scoarta de copac si radacini, suferind permanent de foame.
In timpul unui ger cumplit, in 1961, toate legumele pe care se straduiau sa le cultive in curtea colibei au fost distruse si au ajuns sa-si manance pantofii de piele ca sa nu moara de foame.
Atunci a murit Akulina, care a refuzat sa se hraneasca in acele luni, ca sa lase putina manacare disponibila copiilor ei.
Cand a crecsut, Dimitri a devenit un vanator iscusit, aducand familiei sale carnea atat de apreciata.
Desi la inceput a fost reticent si nu a vrut sa stie de lumea moderna, Karp a fost fascinat de existenta televizoarelor, desi, dupa ce s-a uitat minute in sir la ecran, s-a rugat sa-i fie iertate pacatele.
Din nefericire, in 1981, 3 dintre copiii familiei Lykov au murit, din cauza expunerii la bolile lumii moderne, fata de care nu aveau imunitate.
Karp si Agafia au refuzat sa-si paraseasca coliba din taiga, iar batranul a murit in 1988. Fiica lui, Agafia, locuieste si acum, singura, in pustietatea siberiana.
