Mănăstirea Cotroceni din București - povestea agitată a lăcașului de cult care a renăscut printr-o deturnare de fonduri

Galerie foto

În 1984, biserica veche a fost dărâmată, însă printr-o deturnare de fonduri a fost posibilă reconstrucția ei, datorită arhitectului Camil Roguski, care a salvat fundația și a luat coloanele, frescele și profilele, ducându-le într-un depozit pentru a fi protejate.

Mănăstirea Cotroceni are o istorie bogată, care începe în urmă cu patru secole, când era înconjurată de Codrii Vlăsiei. În vârful dealului Cotroceni se afla schitul de călugări care se numea Cotrocenii cei de sus, asta pentru că denumirea de Cotrocenii de jos făcea referire la satul de cărămidari de la baza dealului.

Satul și moșia au fost atestate documentar pentru prima oară la 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni. Cu toate acestea, ele au existat și înainte de 1600, pentru că primii proprietari pe care îi menționează documentele (Stoica, Preda și Istfan) susțin că ei au stăpânit Cotrocenii înainte să fi devenit proprietatea lui Mihai Viteazul.

Citește și

Cristian Diaconescu, față în față cu Andreea Esca: „Nu am bani de campanie”. ”Voi apăra România împotriva prostiei și hoției”

Zona Cotrocenilor a intrat în proprietatea lui Șerban Cantacuzino în anul 1660, după care a cumpărat zona din deal unde va fi fost construită mănăstirea și zona de la poalele dealului, unde va fi grădina și parcul palatului.

Un aspect important în istoria Cotroceniului este prigoana lui Duca Vodă împotriva lui Șerban Cantacuzino. Domnitorul a încercat să elimine pretendentul la tron ca să scape de concurență. Duca Vodă a trimis oameni să îl prindă pe Șerban Cantacuzino, dar acesta a fost informat și reușit să fugă la moșia sa de la Cotroceni în 1678. A promis că dacă va scăpa, va ridica o biserică măreață. A reușit să scape și apoi, în 1679, când s-a urcat pe tron, a început să clădească biserica pe care a terminat-o în 1682, în octombrie.

Șerban Cantacuzino a murit la 28 octombrie 1688, fiind înmormântat în naosul bisericii de la Cotroceni, după cum i-a fost dorința. Pe lângă mormântul său, se află și cele ale altor membri ai familiei sale.

Ctitoria sa a continuat să fie o instituție culturală de seamă, de aici fiind publicate cărți importante, cum ar fi „Evanghelia” din 1682 și „Biblia” din 1688, un proiect de suflet pe care însă Cantacuzino nu a apucat să-l vadă finalizat.

Construcțiile ridicate de Șerban Cantacuzino nu s-au limitat la Cotroceni. A ridicat și Biserica Doamnei, Hanul Șerban Vodă și case domnești în centrul orașului București, întărind astfel viața socială și culturală a Țării Românești.

În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, cel care și-a stabilit aici reședința, în 1863 a luat ființă pe platoul de la Cotroceni o tabără de instrucție. La cutremurul din 1940, biserica Mănăstirii Cotroceni a fost afectată și a fost refăcută abia după al Doilea Război Mondial, când s-a eliminat și frontonul neoclasic.

În 1948, biserica mănăstiii a fost închisă cultului de către comuniști. Din 1949, Palatul Cotroceni a fost transformat în Palatul Pionierilor, iar în acest timp, mănăstirea din curte s-a distrus complet. Cutremurul din 1977 a afectat biserica iremediabil. După 1977, Palatul Cotroceni era folosit de Nicolae Ceaușescu drept casă de oaspeți, iar în 1984, dictatorul a hotărât ca biserica veche construită de Șerban Cantacuzino să fie dărâmată.

Pentu că nu s-au alocat fonduri pentru dărâmare, arhitectul Camil Roguski, cel responsabil cu ridicarea noului palat Cotroceni, a făcut o deturnare de fonduri și a dat bani ca să fie scoase piatra, profilele, coloanele și frescele din biserică, pe care le-a dus la Mănăstirea Cernica, într-un depozit, sperând ca biserica să fie refăcută.

Elena Ceaușescu a cerut ca în locul bisericii să fie făcut un bazin, însă arhitectul a mințit-o că nu este posibil, pentru că subsolul palatului s-ar inunda. În acest fel a reușit să păstreze intactă fundația bisericii, salvând forma inițială pentru o eventuală reconstrucție a bisericii.

În mandatul lui Ion Iliescu, între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost parțial rezidită, iar în naos au fost încastrate câteva fresce din cele originale făcute de Pârvu Mutu.

Când a venit la putere Traian Băsescu, între 2008-2009, a fost finalizată reconstrucția integrală a bisericii, fiind dotată cu toate cele necesare. A fost resfințită pe 11 octombrie 2009, iar în următorii 5 ani a fost finisată, adusă catapeteasma originală din lemn aurit și fiind montat un clopot.

Patriarhul Daniel a resfințit biserica pe 11 octombrie 2009, iar lăcașul adăpostește moaștele Sfinților Serghie și Vah, ocrotitorii bisericii, și are ca hram secundar Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost deschisă publicului pentru închinare pe 12 octombrie 2009.

Muzeul Cotroceni din cadrul Palatului Cotroceni poate fi vizitat, la fel Biserica Palatului. Cei care vor să vadă muzeul și biserica pot alege între două tipuri de tururi, fiecare cu o durată și un program diferit, după cum urmează:

1. Tur complet (100 minute):

· Include vizitarea Cuhniei, Curții interioare, Bisericii, Holului de Onoare, Pivniței și Etajelor I și II.

· Tarife: 50 lei pentru adulți, 25 lei pentru pensionari și 12.5 lei pentru elevi/studenți.

2. Tur clasic (60 minute):

· Include Curtea interioară, Etajul I și Etajul II.

· Tarife: 40 lei pentru adulți, 20 lei pentru pensionari și 10 lei pentru elevi/studenți.

Programul de vizitare: Muzeul Cotroceni este deschis de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00.

Pentru a asigura accesul, este necesară o programare cu minimum 24 de ore înainte. Programările se pot face de luni până vineri, între orele 09:00 și 17:00, prin telefon la numerele 021-317.31.07 sau 0725.518.381, sau prin e-mail la vizitare@muzeulcotroceni.ro.

La intrare, fiecare vizitator trebuie să prezinte un act de identitate în original, acceptându-se buletinul, cartea de identitate U.E. sau pașaportul.

Adresa: Bulevardul Geniului numărul 1, sector 6.