Mihai Viteazul. Curiozități despre primul voievod care a unit cele trei țări române

Mihai Viteazul a domnit în Țara Românească între anii 1593- 1601, în Transilvania între anii 1599-1600 și în Moldova în anul 1600.

Cine a fost Mihai Viteazul

Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558 în orașul Târgul de Floci din Țara Românească. Mama sa, Tudora, era sora lui Iane Epirotul, iar după ce fiul său a ajuns domnitor al Țării Românești, ea a ales calea călugăriei.

În 1605 sau 1606, Tudora, cu numele de călugăriță Teofana, s-a stins din viață și a fost înmormântată la biserica mănăstirii Cozia din orașul Călimănești.

Despre identitatea tatălui lui Mihai nu se știu foarte multe. Există teorii potrivit cărora ar fi fost fiul nelegitim al lui Pătrașcu cel Bun, dar nu există confirmări oficiale în acest sens. 

Citește și

Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

Căsătoria lui Mihai Viteazul cu Doamna Stanca

Mihai Viteazul s-a căsătorit la vârsta de 26 de ani cu Stanca, văduva lui Dumitru, postelnicul din Văcărești și nepoata lui Dobromir, ban al Olteniei.

Din mariajul celor doi au rezultat doi copii Nicolae și Florica.

Mihai a mai avut o fiică nelegitimă pe nume Marula.

Doamna Stanca a murit de ciumă în anul 1603 și a fost înmormântată în cimitirul bisericii episcopiei din Râmnicu Vâlcea.

La sfârșitul anului 1588, Mihai Viteazul a devenit stolnic la curtea lui Mihnea Turcitul, iar în 1593, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău a fost numit ban al Craiovei.

Pe 15 septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană 400.000 de florini, Mihai a devenit domn al Țării Românești, iar ceremonia de înscăunare a avut loc pe 25 octombrie.

După ce a urcat pe tronul Țării Românești, Mihai Viteazul a aderat la „Liga Sfântă” creștină, o alianță antiotomană care a luat naștere la inițiativa Papei Clement al VIII-lea și din care mai făceau parte Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana.

Ulterior, la alianță a aderat și Transilvania, care a avut un rol important important în a atrage și celelalte două state românești, Moldova și Țara Românească.

Pe 16 septembrie 1594, Aron Vodă, domnul Moldovei, a semnat un tratat cu Imperiul Habsburgic, motiv pentru care, Mihai Viteazul s-a hotărât să ceară acordul boierilor pentru a participa la alianța antiotomană.

Războaiele lui Mihai Viteazul

În urma aderării la „Liga Sfântă”, pe 13 noiembrie 1954 Mihai Vitează a pornit o revoltă antiotomană, cunoscută și sub numele de Războiul cel Lung.

Printre victoriile împotriva tătarilor și turcilor le menționăm pe cele de la Putineiu și de lângă satul Stănești, care a culminat incendierea Rusciucului (oraș în nordul Bulgariei).

Bătălia de la Călugăreni - 23 august 1595

În încercarea de a opri turci conduși de Sinan Pașa să intre în București, Mihai Viteazul și armata sa formată din 16.000 de ostași, din care 6.000 erau secui conduși de Albert Kiraly, i-au atacat pe otomani la Călugăreni pe 23 august 1595.

În urma bătăliei, armata lui Mihai Viteazul a distrus mai multe tunuri și a ucis aproximativ 7.000 de combatanți. Victoria nu a fost, însă, suficientă a-i împiedica pe turci să înainteze spre București.

Având în vedere cele întâmplate, Mihai s-a retras în munți și a așteptat sprijinul lui Sigismund Bathory, timp în care armata otomană s-a așezat în București. În perioada imediat următoare,  Sinan Pașa a început să numească funcționari otomani în principalele funcții din administrație și a declarat Țara Românească pașalâc turcesc - subdiviziune a Imperiului Otoman.

Ulterior, turcii au continuat să înainteze spre Târgoviște, unde au trimis mai multe garnizoane și au transformat bisericile în moschei.

Recuperarea teritoriilor pierdute 

Începând cu 5 octombrie 1959, Mihai Viteazul, în fruntea unei armate formată din soldați moldoveni și transilvăneni, a dus o campanie de recuperarea teritoriilor pierdute.

În primă fază a reușit să elibereze orașul Târgoviște, apoi a înaintat spre București.

Pe 12 octombrie 1595, Mihai Viteazul i-a atacat pe otomanii care ocupaseră Bucureștiul și i-a determinat să se retragă spre Dunăre.

Bătălia de la Giurgiu

În perioada 27-30 octombrie a avut loc bătălia de la Giurgiu, una dintre cele mai importante lupte din cariera voievodului. 

Înfrângerea suferită de turci la Giurgiu, a fost atât de categorică, încât, Sinan Pașa a fost destituit, armata otomană a fost obligată să abandoneze aproape 10.000 de prizonieri luați spre a fi transformați în robi și a pierdut mai multe tunuri. Istoricii spun că în jur de 3000 de turci și-ai pierdut viața în această luptă. 

Dar după luptele din 1595, Țara Românească a rămas complet sărăcită, așa că Mihai Viteazul a fost nevoit să ia o serie de măsuri economice nepopulare, cum era legea așezământului, și  să încheie o pace cu Imperiul Otoman.

În schimbul acceptării suzeranității otomane și în urma plății unui tribut, Înalta Poartă a recunoscut domnia lui Mihai Viteazul.

Unirea țărilor române de la 1600

După ce a ajuns la o înțelegere cu Poarta, Mihai VIteazul s-a putut orienta spre problemele interne și spre vecinii lui de la nord. 

În 1599 a intrat în Transilvania, după ce Sigismund de Bathory a renunțat la scaunul de domnie în favoarea vărului său, Andrei Bathory. În urma bătăliei de la Șelimbăr - 28 octombrie 1599, Mihai Viteazul supune Transilvania și devine stăpânitor al Țării Românești și al Ardealului. 

A urmat apoi o campanie de împotriva Moldovei, iar după ce l-a învins la Bacău pe Ieremia Movilă, în mai 1600, Mihai Viteazul a realizat unirea celor trei principate române, Moldova, Ardealului și Țara Românească.

Deși acțiunea sa este cunoscută generic drept prima unire a celor trei provincii românești, de facto nu a avut niciodată acest statut și fiecare dintre cele trei state și-au păstrat propriile instituții de conducere.

Pentru a face posibilă unirea, Mihai Viteazul a luat următoarele măsuri:

• a adoptat aceeași stemă pentru toate teritoriile

• a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia

• l-a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop

Curiozități despre Mihai Viteazul

1. Locul nașterii lui Mihai Viteazul nu se știe cu exactitate

Cu toate că mai multe surse specifică că locul nașterii lui Mihai Viteazul este la Târgul de Floci, datele de la Episcopia din Râmnicu Vâlcea arată că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești localitate din Râmnicu Vâlcea.

2. Mariaj din interes cu Doamna Stanca

La vârsta de 26 de ani, Mihai Viteazul s-a căsătorit cu Doamna Stanca, iar potrivit istoricilor, mariajul a fost din interes, pentru că soția sa provenea dintr-o familie de boieri de la Izvorani, iar asta i-ar fi adus lui Mihai Viteazul puterea și influența politică pe care și-o dorea.

3. Mihai Viteazul a avut o relație cu e Christerna, soția lui Sigismund Bathory

Potrivit istoriei, Mihai Viteazul era cunoscut pentru relațiilor amoroase pe care le avea. Se spune că Mihai Viteazul a avut-o ca amantă pe Christerna, soția lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.

4. Mihai Viteazul a vândut vite

Se spune că înainte de a deveni domnitor, Mihai Viteazul a făcut comerț cu vite, iar la un moment dat conducea peste 44 de sate.

Moartea lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost ucis pe 9 august 1601 de un detașament de mercenari condus de ofițerul Iacob de Beauri, la ordinul lui Giorgio Basta.

„Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”, potrivit lui documentului „Istoria Generală a Daciei, sau a Transilvaniei, Țerei Muntenesci și a Moldovei” scris de Dionisie Fontino

Trupul lui Mihai Viteazul a fos înmormântat la trei kilometri de centrul municipiului Turda, în zona numită Câmpia Turzii, iar capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște.

Reconstrucția tridimensională a capului lui Mihai Viteazul

Începând din 2017, la Muzeul Municipiului din București vizitatorii au putut admira chipul reconstituit al lui Mihai Viteazul, în expoziția temporară „Fizionomii unificatoare 'Toţi în unu' Povestea unui proiect de ţară”.

În 2019, exponatul a fost prezentat în cadrul expoziției tematice „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar".

Proiectul este realizat de către Radu Tudor Panait, la cererea lui Adrian Majuru, director al Muzeul Municipiului București.

Muzeul Municipiului Bucureşti prezintă publicului şi un film documentar despre procedeul de reconstrucţie facială.

Articol recomandat de sport.ro

Starul din Premier League care le-a lăsat însărcinate pe soție și pe amantă în aceeași perioadă a devenit tată pentru a șasea oară