Complexul geologic Racoșul de Jos, aspirant la titlul de geoparc UNESCO

Acolo, pe o suprafaţă de 27.000 de hectare se află roci bazaltice stranii, ape sărate, vulcani noroioşi, o rezervaţie de protecţie a păsărilor şi o păşune care găzduieşte stejari bătrâni de peste 500 de ani.

Prea puţin vizitat şi din cauza drumului, în unele zone greu accesibil, complexul geologic Racoșul de Jos ascunde obiective naturale de o frumuseţe rară.

Printre ele, urmele ultimelor erupţii bazaltice petrecute pe teritoriul României.

„Coloanele prin pur şi simplu aparența lor atrag oamenii, par aşa mistificaţi de ei, dar coloanele acestea este de fapt lavă solidificată. Au o vechime de mai mult de 1 milion de ani, de fapt 1.200.000 de ani”, spune geologul Ildiko Soos.

Lacul de la Racoş este renumit pentru culoarea apei care în razele soarelui seamănă cu cea a smaraldului, de aici şi numele "lacul de smarald". Are o adâncime de 15 m, iar culoarea este dată de alge şi mineralele care s-au dizolvat din rocă.

La nici 30 de minute distanţă, la Merchiașa se află două fântâni cu apă sărată şi cea mai mare pășune cu stejari seculari în ţară. Aici se afla un arbore, supranumit "Bătrânul Carpaţilor" care are aproape 900 de ani.

Nu departe, se află vulcanii noroioşi şi rezervaţia de păsări din apropierea localităţii Homorod. Acolo putem observa, cu puţin noroc, egrete şi berze negre, raritaţi în România.

Viitorul geoparc include mai multe castele şi biserici fortificate; cel din Racoş a fost protejat la vremea lui de o idee militară genială - al doilea zid de apărare e prevăzut cu orificii de tragere oblice, astfel încât cei aflaţi îndărătul său nu puteau fi răniţi.

Intrarea geoparcului Carpaterra în reţeaua Unesco ar aduce turişti străini în zonă, dar şi posibilitatea de a obţine finanţări pentru protejarea şi promovarea obiectivelor.

Până acum un singur loc din România a primit titlul de Geoparc Internaţional UNESCO. Este vorba despre cel aflat în Țara Hațegului. Ţinutul Buzăului aspiră la acelaşi titlu.