Cum s-a format planeta Pământ. Cercetătorii au descoperit cea mai probabilă variantă

Pe lângă faptul că teoria răspunde la întrebarea: cum a ajuns planeta noastră aici?, explică și compoziția chimică neobișnuită a Pământului. Și ar putea dezvălui și poveștile celorlalte planete.

„Teoria predominantă în astrofizică și cosmochimie este că Pământul s-a format din asteroizi condritici. Aceștia sunt blocuri de rocă și metal relativ mici, simple, care s-au format devreme în Sistemul Solar”, a explicat Paolo Sossi, profesor de planetologie experimentală la ETH Zurich, conform The Independent.

„Problema acestei teorii este că niciun amestec dintre aceste condrite nu poate explica compoziția exactă a Pământului, care este mult mai săracă în elemente ușoare și volatile, cum ar fi hidrogenul și heliul”, a mai spus acesta.

Cercetătorii au prezentat numeroase idei de-a lungul anilor pentru a explica acest lucru, sugerând că ciocnirile materiilor prime care au format Pământul au generat o cantitate imensă de căldură și au vaporizat elemenetele mai ușoare.

Citește și

Descoperire uimitoare. Ce au văzut oamenii de știință într-o gaură neagră supermasivă

Cu toate acestea, compoziția izotopică a Pământului sugerează altceva: „Izotopii unui element chimic au toți același număr de protoni, deși un număr diferit de neutroni. Izotopii cu mai puțini neutroni sunt mai ușori și, prin urmare, ar trebui să poată scăpa mai ușor”, a spus profesorul Sossi.

„Dacă teoria vaporizării prin încălzire ar fi corectă, am găsi mai puțini dintre acești izotopi de lumină pe Pământ astăzi decânt în condritele originale. Dar exact asta nu arată măsurătorile izotopilor”, a continuat profesorul.

Cercetătorii au început să caute un răspuns mai bun. Se crede că planetele din Sistemul Solar s-au format în timp, cu granule mai mici crescând în planetezimale - corpuri mici de gaz și praf acumulate - prin acumularea de material prin atracția lor gravitațională.

Spre deosebire de condrite, planetezimalele au fost suficient de încălzite pentru a crea o separare între miezul lor metalic și mantaua stâncoasă. În plus, planetezimalele formate în diferite zone din jurul Soarelui sau în momente diferite pot avea compoziții chimice surprinzător de diferite.

Echipa de cercetători a efectuat simulări ale ciocnirii a mii de planetezimale pentru a vedea dacă ar putea produce corpuri similare cu Mercur, Venus, Pământ și Marte. Simulările arată că nu numai un amestec de multe planetezimalre diferite ar fi putut forma Pământul, dar și că o planetă cu compoziția Pământului este rezultatul cel mai probabil din punct de vedere statistic.

„Acum nu numai că avem un mecanism care explică mai bine formarea Pământului, dar avem și o referință pentru a explica formarea celorlalte planete stâncoase. Mecanismul ar putea fi folosit, de exemplu, pentru a prezice modul în care compoziția lui Mercur diferă de cea a celorlalte planete stâncoase. Sau cum ar putea fi compuse exoplanetele stâncoase ale altor stele”, a mai spus profesorul.