Sindicatele acuză: Proiectul privind starea de alertă în România încurajează abuzurile

Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului, sindicaliștii susțin că actul normativ se dorește, de fapt, ”un cec în alb acordat statului și conducătorilor de instituții pentru a lua măsuri arbitrare, restrângeri de libertăți lipsite de proporție și fără o justificare temeinică pentru interesul public.”

”Deși se referă la starea de alertă, care se presupune că necesită măsuri și restricții mai puțin severe decât starea de urgență, măsurile propuse sunt mai dure și afectează mai grav drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Proiectul de lege instituie înclusiv derogarea de la prevederile legislației muncii, ceea ce starea de urgență nu a prevăzut. Derogarea de la prevederile legislației muncii dă liber la abuzuri din partea autorităților publice și angajatorilor privați și pune salariații la dispoziția vătafilor locali și a patronilor, într-o nouă formă de sclavagism.” - spun reprezentanții Cartel Alfa.

De altfel, ei dau și câteva exemple pentru care critică actul normativ prin care România trece din starea de urgență în starea de alertă:

• Actul normativ nu definește starea de alertă, și nici perioada de timp pentru care aceasta se instituie;

Citește și

Ministrul Apărării: ”E primul an când vin tineri de bunăvoie în Armată”. Câți bani primesc după 4 luni de pregătire militară

• Actul normativ este ambiguu, conținând o serie de prevederi care cuprind termeni neclari, precum “restrângeri temporare/graduale” ale exercițiului unor drepturi, lasă posibilitatea unor interpretări, introducând arbitrarul și subiectivul în aplicarea legii; Formula nefericită aleasă de fiecare dată „pot fi afectate”/„se poate aplica” nu îndeplinește caracterul constituțional, fiind neclară atât sub aspectul deciziei ulterioare, lăsate la latitudinea unei alte structuri care nu poate adopta legi, cât și al aplicabilității sale lipsite de obiectivitate.

• Actul normativ prevede suspendarea drepturilor specifice muncii și protecției sociale a muncii, prevăzute de art. 41 din Constituția României; Dispunerea unilaterală a detașării salariaților, fără existența unui acord intre angajat și angajator, de către conducătorii de instituții publice reprezintă o imixtiune de neacceptat al factorului politic în relațiile de muncă; Practic, în loc să fie sancționat prin demitere, abuzul Prefectului județului Suceava de a depune plângere penală împotriva salariaților care și-au exercitat dreptul legal de a refuza detașarea este acum legalizat și generalizat; posibilitatea de modificare unilaterală a locului și felului muncii de către angajatori deschide larg calea abuzurilor și nu are nicio justificare reală;

• Actul normativ cuprinde norme absurde sau contradictorii: Articolul 16 prevede că “angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă”, în timp ce articolul 61 prevede sancțiuni pentru această măsură opțională; de asemenea, proiectul de lege face referire la prevederi din acte normative declarate neconstituționale;

• Actul normativ deschide larg calea numirilor politice în administrația publică, fără criterii profesionale (art. 21); perioada de 6 luni pentru aceste numiri în funcții publice nu are justificare, atâta timp cât nu este definită durata stării de alertă;

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” susține că astfel de reglementări instituie ”haosul și abuzul” în relația cu cetățenii.

”Dacă vom aplica norme haotice, ulterior vom constata că n-au fost constituționale, nu vor produce efecte sau efectele vor fi anulate.” - mai avertizează sindicaliștii.

Articol recomandat de sport.ro

Vinicius a reacționat cu două cuvinte, după videoclipul în care iubita sa a sărutat un alt bărbat