Reacția vehementă a Iranului după atacurile israeliene soldate cu moartea a doi militari

Aceste bombardamente intervin la o lună după atacuri iraniene cu 200 de rachete balistice în Israel, într-un moment în care armata israeliană se află în război cu două mişcări islamiste susţinute de către Iran, Hamas în Fâşia Gaza, de peste un an, şi Hezbollah în Liban, de la sfârşitul lui septembrie.

Atacul israelian împotriva unor ”instalaţii militare în provinciile Teheran, Kuzestan (sud-vest) şi Ilam (vest)”, la frontiera cu Irakul, a cauzat ”pagube limitate”, dau asigurări Forţele iraniene de Apărare Aeriană, în timp ce armata iraniană raportează moartea a doi militari, fără să precizeze unde anume.

În urma tragerii a aproximativ 200 de rachete iraniene la 1 octombrie, Israelul a jurat să se răzbune, iar Teheranul a asigurat, la rândul său, că este pregătit să riposteze unui atac, alimentând temeri cu privire la un război regional.

”Iranul consideră că are dreptul şi datoria să se apere împotriva actelor de agresiune străină”, declară şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi, citând ”baza dreptului inerent la legitimă apărare care figurează în Articolul 51 al Chartei ONU”.

Armata israeliană a anunţat că a ”lovit instalaţii de producţie de rachete (...) pe care Iranul le trage împotriva Israelului de un an. Aceste rachete erau o ameninţare directă şi imediată pentru cetăţenii Israelului”.

”Regimul iranian şi releurile sale în regiune au atacat fără încetare Israelul de la 7 octombrie (2023) pe mai multe fronturi, inclusiv prin atacuri directe de pe teritoriul iranian”, a anunţat Israelul.

”Răspuns încheiat”

Potrivit armatei israeliene, atacurile au vizat de asemenea ”baterii de rachete (de tip) sol-aer şi alte sisteme aeriene care aveau drept scop să restrângă libertatea Israelului de a opera în Iran”.

”Toţi cei care ameninţă Israelul şi încearcă să arunce regiunea într-o escaladare mai largă vor plăti un preţ mare”, ameninţă un purtător de cuvânt al armatei, contraamiralul Daniel Hagari.

El dă asigurări că armata israeliană şi-a ”încheiat răspunsul israelian la atacurile Iranului împotriva israelului”.

În noaptea de vineri spre sâmbătă, în Iran, agenţia oficială de presă Irna a anunţat primele detonări către ora locală 2.15 (2.45, ora României), la vest de Teheran, în timp ce televiziunea de stat anunţa ”şase detonări puternice” în jurul Teheranului, ”legate de activarea sistemului de apărare aeriană”.

Jurnalişti AFP au auzit detonări continue însoţite de urme luminoase pe cer, pe care le-au văzut din centrul capitalei iraniene.

Iranul a anunţat sâmbătă dimineaţa redeschiderea spaţiului aerian, închis după atac, încă de la ora locală 9.00 (9.30, ora României).

Aproape în acelaşi moment, în Siria, unde regimul lui Bashar al-Assad este aliatul Iranului, agenţia de presă de stat Sana a anunţat sâmbătă că Israelul a desfăşurat un atac aerian împotriva unor ”poziţii militare” asupra teritoriului său ”în cursul nopţii”.

În Irak, facţiuni din cadrul ”Rezistenţei Islamice” - o nebuloasă de grupări armate irakiene aliate Teheranului - au revendicat sâmbătă în zori un atac cu dronă împotriva unei ”ţinte militare” în nordul Israelului.

Irakul a anunţat suspendarea traficului în toate aeroporturile irakiene până la noi ordine, din cauza unor ”tensiuni regionale”.

”Extinderea conflictului”

La Washington, Casa Albă a catalogat atacurile israeliene drept nişte ”manevre de autoapărare” şi a saomat Teheranul să-şi ”înceteze atacurile împotriva israelului pentru ca acest ciclu de violenţe să se încheie fără o nouă escaladare”.

Atacurile israeliene au fost condamnate de către mai multe ţări din Orientul Mijlociu, ca Arabia saudită, Irak, Emiratele Arabe unite (EAU) şi Siria, care se tem de o deflagraţie regională, în contextul în care Iranul a ameninţat că va răspunde unui atac israelian.

Pe frontul războiului din Liban, agenţia de presă Ani anunţă că armata israeliană ”dinamitează” case în satul de frontieră Adaysseh.

Armata israeliană a anunţat interceptarea unei drone şi lovirea unui număr de 70 de ţinte aparţinând Hezbollah, în timp ce-şi continuă operaţiunea terestră în sudul Libanului, la frontiera cu Israelul, pe care a lansat-o la 30 septembrie.

După ce a slăbit Hamasul în Fâşia Gaza, armata israeliană şi-a deplasat centrul operaţiunilor în Liban.

Ea anunţă că vrea să înfrângă Hezbollahul în zonele de frontieră şi să permită întoarcerea în nordul Israelului a 60.000 de deplasaţi din cauza tirurilor de obuze ale mişcării islamiste de un an de zile, care a deschis în zonă un front de susţinere a Hamasului la 8 octombrie 2023.

Însă, de la 6 octombrie, armata israeliană şi-a reluat ofensiva în nordul Fâşiei Gaza unde, susţine ea, Hamasul îşi regrupează forţele, în momentul în care o reluare a negocierilor în vederea unei încheieri a războiului se conturează după asasinarea liderului Hamas Yahya Sinwar de către militari israelieni la 16 octombrie.

Directorul spionajului israelian (Mossad) David Barnea urmează să se întâlnească duminică, în Qatar, cu omologul său de la CIA Bill Burns şi premierul Qatarului.

Însă nordul enclavei palestiniene trăieşte ”cele mai sumbre ore”, trage un semnal de alarmă Înaltul Comisar ONU al Drepturilor Omului Volker Turk.

Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac fără precedent al Hamas în sudul Israelului, la 7 octombrie 2023, care a antrenat moartea a 1.206 persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene, care include ostaticii ucişi sau morţi în captivitate.

Ofensiva israeliană, lansată cu scopul de a aneantiza Hamasul, a costat viaţa a cel puţin 42.847 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit unor date de la ministerul Sănătăţii al Hamas, considerate fiabile de către ONU.