Liderii UE continuă negocierile pentru șefii de instituții. Merkel face apel la compromis

Galerie foto

Ea a făcut aceste declarații la sosirea la Bruxelles pentru a treia zi a summitului european, relatează Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

"Toată lumea trebuie să înţeleagă faptul că trebuie să schimbe puţin poziţia", a declarat ea presei.

"Le spun tuturor asta. Doar aşa va exista o şansă de a obţine un acord. Acesta este spiritul în care voi lucra - cu prietenie şi determinare", a mai spus Merkel, adăugând că liderii europeni vor aborda chestiunea cu "o nouă creativitate".

Un apel la compromis a făcut şi premierul luxemburghez Xavier Bettel.

"Cred că cetăţenii noştri vor o Europă care funcţionează şi care este capabilă să ia decizii. Iar astăzi trebuie să arătăm că putem să decidem în legătură cu ce se va întâmpla în următorii cinci ani", a spus el, făcând apel la cel mai larg consens posibil.

"Nu este o spectacol de casting", a adăugat Bettel.

La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus că se aşteaptă la un progres semnificativ, dacă nu chiar la un acord, la discuţiile de marţi.

"Nu vor fi discuţii uşoare, dar cred că vom face progrese semnificative astăzi", a mai afirmat el înainte de reluarea summitului.

Liderii UE au suspendat luni summitul extraordinar început duminică după ce nu au reușit, în urma a peste 20 de ore de discuţii, să ajungă la un compromis privind numirea noilor şefi ai instituţiilor europene. Cea mai mare problemă a fost ajungerea la o înțelegere în privința numelui care ar urma să preia preşedinţia Comisiei Europene.

Premierul slovac Peter Pellegrini a declarat luni că a văzut lumina de la capătul tunelului în discuţiile maraton de la summitul UE pentru alegerea noilor şefi ai instituţiilor europene şi că este probabil să se ajungă marţi la un compromis.

"Se pare că toate părţile au înţeles că lucrul de care este nevoie este să se vină cu un nou set de posibile nominalizări, un nou set de combinaţii", a declarat premierul slovac Pellegrini presei la bordul avionului cu care revenea în Slovacia de la summitul extraordinar al UE.

"Cred că, având în vedere cum am plecat astăzi şi ce opinii au părţile, se pare că vom putea să reuşim mâine şi să propunem variante pentru ocuparea posturilor-cheie ale Uniunii Europene", a spus el, potrivit Agerpres.

Slovacia face parte din Grupul de la Vişegrad, alături de Cehia, Polonia şi Ungaria, state ai căror premieri au criticat propunerea lui Frans Timmermans pentru funcţia de preşedinte al Comisiei, ultima variantă propusă de Donald Tusk, după ce Manfred Weber a anunţat că renunţă la candidatura sa. Premierul slovac nu a exprimat însă o astfel de opinie.

Eurodeputaţi germani: Ursula von der Leyen, inacceptabilă pentru preşedinţia Comisiei Europene  

Ultima variantă de compromis propusă la Bruxelles pentru şefia Comisiei Europene, ministrul german al apărării Ursula von der Leyen, este criticată de eurodeputaţii social-democraţi şi din grupul Verzilor, relatează dpa.

Eurodeputatul german Udo Bullman, fostul lider al grupului S&D din Parlamentul European (PE), a declarat pentru dpa că acest compromis - propus de preşedintele Consiliului European Donald Tusk, "este inacceptabil".

Un alt eurodeputat german, Sven Giegold din grupul Verzilor, a postat pe Twitter că "Europa merită mai mult!" El a observat că Ursula von der Leyen nu a fost un politician care a candidat în alegerile europene din mai, ceea ce grupurile din PE consideră o precondiţie pentru obţinerea preşedinţiei Comisiei Europene.

 

Principalele posturi de conducere ale UE: Preşedintele francez îl propune pe ministrul german al apărării la preşedinţia Comisiei  

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus luni seara cancelarului federal Angela Merkel să o desemneze pe Ursula von der Leyen, în prezent ministru al apărării al Germaniei, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a dezvăluit marţi pentru AFP o sursă europeană.

De asemenea, liderul francez i-a propus cancelarului federal ca actuala directoare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, să devină preşedintă a Băncii Centrale Europene (BCE), a adăugat aceeaşi sursă, subliniind că Angela Merkel nu este împotrivă.

Potrivit sursei, această propunere face parte dintre opţiunile luate în calcul.

Potrivit ediţiei de marţi a cotidianului german Die Welt, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar fi propus-o pe Ursula von der Leyen, ministru german de dreapta şi membră a Partidului Popular European. Această informaţie nu a fost însă confirmată.

Liderii celor 28 de ţări ale UE s-au reunit începând de duminică la Bruxelles pentru a-i alege pe noii şefi ai principalelor instituţii ale Uniunii Europene, printre care şi pe cel sau cea care va deţine preşedinţia Comisiei Europene.  

Aliata Angelei Merkel, şefa de la Apărare, luată în considerare pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene  

Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, este văzută de Donald Tusk, preşedintele Consiliul European, ca potenţial succesor al lui Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei Europene, a dezvăluit marţi publicaţia Die Welt, citată de Reuters.

Potrivit ziarului, conservatoarea der Leyen, o aliată apropiată a cancelarului Angela Merkel, s-ar afla în cărţi pentru funcţia de preşedinte al executivului blocului comunitar. Christine Lagarde, directorul actual al Fondului Monetar Internaţional (FMI) este luată în considerare pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene, conform sursei citate.

Die Welt mai scrie că printre alţi candidaţi luaţi în discuţie figurează premierul belgian Charles Michel, văzut ca posibil succesor al lui Donald Tusk la preşedinţia Consiliului European, în timp ce slovacul Maros Sefcovic este luat în considerare pentru rolul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate  

Borisov negociază cu Timmermans pentru preşedinţia CE şi, spre nemulţumirea acestuia, transmite discuţia live pe Facebook

 

O transmisie live pe Facebook a unei discuţii purtate la misiunea diplomatică a Bulgariei la UE între candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi premierul bulgar, Boiko Borisov, în care Timmermans căuta sprijin pentru candidatura sa, iar Borisov profita de ocazie pentru a-i spune ce doreşte ţara sa de la Bruxelles (inclusiv intrarea în Schengen şi încetarea MCV), a fost întreruptă după ce Timmermans i-a atras atenţia interlocutorului său că înregistrarea nu ar trebui să continue, potrivit unui articol publicat luni de Politico.eu.

Această discuţie transmisă în direct la iniţiativa premierului bulgar pe propria sa pagină de Facebook oferă o imagine inedită a modului în care se poartă de obicei astfel de tratative.

În urma tratativelor purtate de Franţa, Germania, Spania şi Olanda a fost avansată o soluţie de compromis pentru împărţirea principalelor posturi de conducere ale instituţiilor europene, prin care olandezul Frans Timmermans (S&D) ar urma să preia preşedinţia Comisiei Europene, iar Manfred Weber (PPE) pe cea a Parlamentului European, deşi acesta din urmă a fost susţinut de populari pentru a deveni preşedinte al executivului comunitar.

Compromisul nu a fost bine primit de mulţi lideri membri ai PPE, dar Borisov, deşi face şi el parte din familia popularilor europeni, părea deschis faţă de această idee.

''Un compromis se conturează - Weber va lua Parlamentul şi dumneavoastră veţi lua Comisia, aşadar am vrut să vorbim'', îi spune Borisov lui Timmermans în discuţia purtată la sediul misiunii permanente a Bulgariei la UE. ''Am colaborat minunat de-a lungul anilor'', completează premierul bulgar, iar Timmermans dă apobator din cap şi răspunde prin ''prekrasno'', echivalentul în limba bulgară al cuvântului ''minunat''.

Apoi Borisov îi prezintă o listă cu ''ceea ce este important pentru noi'', inclusiv crearea unui hub al gazelor în Bulgaria, intrarea acestei ţări în Schengen şi dorinţa guvernului bulgar ca Bruxelles-ul să pună capăt programului UE ce monitorizează eforturile Bulgariei de combatere a corupţiei (mecanismul MCV n.red).

''Am vrut să ne vedem pentru a discuta aceste lucruri'', precizează premierul bulgar, arătându-se favorabil compromisului evocat, întrucât ''sincer vorbind, Weber are ani de experienţă în Parlament, în timp ce dumneavoastră aveţi mai multă experienţă în Comisie, ca prim-vicepreşedinte''.

''Există unele state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est care au unele rezerve (faţă de Timmermans n.red), dar le-am spus că eu cred în integritatea dumneavoastră'', insistă Borisov, făcând aparent referire la Ungaria şi Polonia, pe care Timmermans le acuză că nu respectă statul de drept.

''Astăzi am vorbit cu Pedro (Sanchez), Emmanuel (Macron), (Mark) Rutte, Angela (Merkel) şi cu alţi colegi (cu care am convenit) că este mult mai bine să venim cu o soluţie decât să rămânem inflexibili'', mai spune şeful guvernului de la Sofia.

Timmermans răspunde: ''Da, sunt de acord. Cred că întotdeauna am lucrat împreună foarte bine. Întotdeauna am fost direct şi sincer cu voi şi întotdeauna mi-am exprimat admiraţia pentru ceea ce faceţi în lupta împotriva crimei organizate în ţara dumneavoastră. Am avut multe discuţii sincere. Aceasta este baza pe care apreciez prietenia noastră''.

Apoi Timmermans se întoarce către cameră afirmând: ''Nu sunt sigur că ar trebui să înregistrăm toate acestea'', moment în care transmisia în direct se opreşte.