Financial Times: Mercenari în stil Wagner intenționau să stârnească tulburări în România

Ferma respectivă, Jbara Horses, se află în centrul atenției după ce s-a constatat că Georgescu fusese acolo într-o sâmbătă cu mai mulți bărbați care ulterior au fost arestați pentru că dețineau arme, fiind suspectați că plănuiau să stârnească tulburări în Capitală.

„Acela este calul meu!”, a declarat, luni, proprietarul fermei, Mohamed Jbara, referindu-se la videoclipul lui Georgescu, care a făcut parte dintr-o campanie pe rețelele de socializare pe care autoritățile române o consideră ilegală și, foarte probabil, sponsorizată de Rusia.

Georgescu a fost în fruntea primului tur al unui scrutin prezidențial pe 24 noiembrie, dar Curtea Constituțională a țării a luat decizia fără precedent de a anula scrutinul prezidențial din cauza presupuselor interferențe ruse.

Autorităţile au demarat o anchetă împotriva liderului grupării, Horaţiu Potra, pentru „deţinere ilegală de arme şi muniţie, şi incitare publică”. Cei 20 de asociați ai săi sunt și ei suspectați de aceleași infracțiuni.

Citește și

Cum a reacționat Horațiu Potra în fața jurnaliștilor, când a plecat de la Parchet cu brățara de supraveghere la picior

Inițial, Georgescu a negat că l-a cunoscut pe Potra. Luni, când s-a confruntat cu fotografii care îi prezentau împreună, el a spus că nu își „amintește cu exactitate” când l-a văzut ultima oară pe Potra și a spus că a fost la acea fermă pentru lecții de călărie și pentru a filma clipul.

„Dar asta nu înseamnă că am avut întâlnirile despre care se vorbește”, a declarat Georgescu la un post local de televiziune. „Am încredere doar în oamenii mei care servesc în Legiunea Străină. Dar domnul Potra nu este printre apropiații mei”, a mai spus el.

Jbara a spus că Georgescu fusese la ferma lui sâmbătă, în ajunul zilei votării, împreună cu alți câțiva bărbați pe care nu-i cunoștea.

Politicianul de extremă-dreapta le-a cerut susținătorilor săi să i se alăture duminică în semn de protest față de scrutinul anulat. Zeci au manifestat alături de el la Mogoșoaia, o suburbie a Bucureștiului, în timp ce alte sute au ieșit în București și în alte orașe.

Potra a declarat reporterilor, duminică, la o secție de poliție din Ploiești, la aproximativ 80 km nord de București, că a fost arestat în drum spre capitală. Se îndrepta acolo „să voteze, da”, a spus el, când a fost întrebat ce face.

Paramilitarul – care seamănă mult cu fostul lider al grupului rus Wagner, Evgheni Prigojin – fusese membru al Legiunii Străine Franceze și contractant militar în Republica Democrată Congo. Contingentul românesc din RDC este supranumit „Romeos”, potrivit altor contractori militari prezenți în țară.

Potra a fost eliberat marți din arest preventiv, după ce autoritățile i-au percheziționat proprietățile și au găsit peste 2 milioane de euro în numerar, în diferite valute. I se interzice să participe la orice adunări publice și trebuie să poarte o brățară electronică. Avocatul său, Christiana Mondea, a refuzat să comenteze proveniența acelor fonduri.

Poliția a spus că a găsit în mașina sa arme de foc, macete, săbii, o dronă profesionistă și bani în numerar în valoare de peste 20.000 de euro, care „se presupune că au fost folosiți pentru a recompensa unele persoane îndemnate să comită infracțiuni în timpul adunărilor publice neautorizate”.

Mondea a declarat pentru FT că Potra tocmai aterizase în România după ce a venit din Congo, a luat o mașină și a pornit la București să-și vadă copiii mici. Ea nu a putut explica armele în posesia lui sau asocierea clientului ei cu cei 20 de bărbați înarmați care au fost și ei arestați.

Antreprenorul român a candidat la funcția de primar al orașului natal Mediaș la începutul acestui an, el deținând o rețea extinsă de proprietăți, precum și 15 kg de lingouri de aur în valoare de peste 1 milion de dolari.

„Toți își pun aceeași întrebare: Este cazul domnului Potra legat de campania domnului Georgescu? Dar acuzația adusă împotriva lui se referă la asta”, a spus avocatul lui Potra.

„Probabil l-ar fi votat pe domnul Georgescu, dar asta nu este o crimă”, a continuat acesta.

Admirația deschisă a lui Georgescu pentru fasciștii din secolul XX ai României, numiți legionari, precum și pentru președintele rus Vladimir Putin, i-a deranjat pe aliații occidentali și pe mulți români care au ieșit în stradă înainte de decizia instanței.

Adina Marincea, cercetător la Institutul Național de Studii asupra Holocaustului Elie Wiesel din România, a spus că Potra și ceilalți paramilitari sunt „foarte ideologizați și probabil că pot mobiliza rețele mai mari de oameni”, bazându-se pe sprijinul unor elemente din cadrul bisericii ortodoxe din țară, pe conexiunile cu serviciile de securitate ale țării și cu un bazin în creștere de simpatizanți ultranaționaliști.

În weekend, Biserica Ortodoxă Română a emis o declarație rară îndemnând preoții să nu se implice în niciun protest legat de vot. De asemenea, BOR a început, marți, proceduri canonice împotriva unuia dintre cei mai importanți episcopi ai săi care își exprimase sprijinul pentru Georgescu.

După o perioadă petrecută în Legiunea Străină Franceză, Potra a lucrat ca gardă de corp pentru mai muți lideri, inclusiv pentru emirul Qatarului, după care a fondat contractorul militar privat numit Asociația RALF.

Potra și oamenii săi au fost activi în Republica Centrafricană, unde rămășițele grupului Wagner al lui Prigojin operează și în prezent. Potra a negat orice asociere cu comandantul rus sau cu luptătorii săi. El a spus că în 2016 și 2017, antrena garda prezidențială la Bangui, Wagnervenind acolo mai târziu.

Potra a vorbit despre timpul petrecut în CAR la începutul acestui an într-un videoclip postat pe Facebook, repetând că „Wagner nu era încă” în țară și adăugând că „unii oameni spun că eu eram pe statul de plată al Wagner. Nu am nicio legătură. Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni din mișcarea Wagner”.

În ultimii doi ani, Potra a operat în estul RDC printr-o companie locală numită Congo Protection, în sprijinul forțelor armate congoleze în lupta lor împotriva rebelilor susținuți de Rwanda . Anul trecut, operaţiunea românească implica 900 de militari, au spus experţii ONU. Cei mai mulți dintre ei sunt încă acolo.

„Suntem aici pentru a ne antrena”, a spus unul dintre ei pentru FT la un hotel de pe malul lacului din Goma, lângă granița cu Rwanda, în mijlocul sunetului de focuri de armă la începutul acestui an. Dar oamenii lui Potra au fost de asemenea dislocați pentru a securiza aeroporturile din Goma și Bukavu, oferind „întăriri substanțiale” forțelor armate congoleze.

Potrivit ONU , în urmă cu un an, oamenii lui Potra „și-au intensificat sprijinul strategic și tactic” pentru contraofensiva armatei congoleze împotriva rebelilor M23 și a armatei ruandeze, deși Kigali nu recunoaște că este implicat în conflict. „Romeos” i-au împins pe rebeli, de asemenea, când au atacat un oraș în care românii conduc o tabără de antrenament, au spus ONU și alți contractori militari care operează în Kivu de Nord.

Dar doi dintre agenții lui Potra au fost uciși de focul unui lunetist în februarie, într-un moment în care luptele s-au intensificat înregiunea Goma. M23, care a prezentat trupurile bărbaților și pașapoartele lor românești pe rețelele de socializare, a acuzat guvernul președintelui congolez Félix Tshisekedi că angajează „mercenari”.

Potra are, într-adevăr, un bazin adânc de mercenari de recrutat. În perioada în care țara a aderat la UE, în 2007, românii erau al doilea cel mai mare contingent din Legiunea Străină, după francezi, potrivit lui Bogdan Gârbovan, președintele asociației de veterani a Legiunii din România.

Adina Marincea de la Institutul Elie Wiesel a remarcat că atracția acestor grupări cu opinii extrem de „macho” care îmbină religia cu ultranaționalismul a crescut, deoarece autoritățile nu au intervenit la timp.

„Autoritățile publice nu au reușit să gestioneze situația și au subestimat amenințarea pe care ei o reprezintă”, a spus aceasta.

Ea a spus că fascinația grupurilor față de liderii fasciști se datorează în parte pentru că aceștia „au legitimat violența politică și uciderea” oficialilor considerați corupți.

„Violența este, de asemenea, considerată o tactică politică pentru aceste grupuri paramilitare”, a mai afirmat ea.