iBani. Sfaturi pentru masa de Paște. Ce să alegem ieftin şi sănătos

Galerie foto

Ca să nu rămâneţi cu portofelul gol, încercaţi să vă stabiliţi de la bun început un buget pentru masa de Paşte. Apoi, faceţi o listă de cumpărături şi încercaţi să nu vă abateţi de la ea. Reţetele tradiţionale de Paşte ne ajută să avem porţii echilibrate, atât caloric, cât şi financiar. Drobul, stufatul sau borşul de miel sunt pe cât de sănătoase, pe atât de accesibile ca preţ.

Medicul Mihaela Bilic, invitata Ștefanei Todică la emisiunea iBani, vă recomandă să cumpăraţi din piaţă multe legume şi verdeţuri de primăvară, iar carnea să nu reprezinte mai mult de un sfert din farfurie. Nici cozonacul şi pasca nu sunt mari ameninţări, consumate fără exces.

Cea mai ieftină şi sănătoasă variantă este să gătiţi acasă, dar dacă alegeţi să cumpăraţi, mai bine mai puţin şi de calitate. Şi nu uitaţi: dacă rămâneţi cu mâncare şi o aruncaţi, de fapt aruncaţi bani la gunoi!

Cumpărături mai puține și de calitate  

Mihaela Bilic: ”Se spune că nu se poate să fie şi repede, şi ieftin şi bun. Din toate acestea trebuie să alegi două, pe toate trei nu le poţi avea niciodată, iar când vine vorba de mâncare, eu chiar mi-am propus să îi îndemn pe români să cumpere mai puţin şi să fie de calitate, pentru că noi avem această tendinţă teribilă, să fie mult. Ne place cantitatea, ne place să îi copleşim pe musafiri cu foarte multă mâncare şi în momentul în care cumpărăm mult, bineînţeles căutam şi produse un pic mai ieftine, ca să nu ne doară la portofel”.

Ștefana Todică: Exista un mit, că nu se poate să mâncăm şi sănătos şi ieftin. Ce spuneţi? Este aşa?

Mihaela Bilic: ”De data asta mitul aş spune că este greşit, pentru că mâncarea gătită este cea mai sănătoasă însă ea presupune efort, disponibilitate, timp petrecut în bucătărie. Şi atunci apare varianta mâncare semipreparată, mâncare dacă se poate adusă la uşă, gata gătită, care automat este mai scumpă. Nimeni nu o să pună în cratiţă ingrediente de calitatea pe care o să o alegem noi în momentul în care alegem să gătim acasă. Întotdeauna când e mâncare gătită de la supermarket, restaurant sau o cantină, automat acolo trebuie să fie pentru respectivii proprietari şi un profit. Profitul acela se ia din portofelul nostru. Nimic nu va fi mai echilibrat, mai sănătos, din punct de vedere calitate mai bun şi preţul cel mai mic decât atunci când gătim acasă”.

Ștefana Todică: Ca să nu cheltuim foarte mult, este bine să ne stabilim un buget, de la început și să facem și o listă de cumpărături, de la care să nu ne abatem.

Mihaela Bilic: ”Aici este problema, da, să rămânem în lista respectivă și să realizăm că de fapt este o impulsivitate. Avem impresia că dacă Doamne fereşte rămânem fără mâncare se întâmplă o tragedie, și pentru noi, și pentru oaspeți, nerealizând că în afară de o singură zi de Paște, când este totul închis, în rest nu dispar magazinele, nu rămânem descoperiți. Frica aceasta de a nu avea ne face să fim impulsivi și să depășim și bugetul, și lista, pe principiul "mai bine să prisosească decât să nu ajungă".

Ștefana Todică: Și ce ar trebui să conțină lista de cumpărături pentru Paște?

Mihaela Bilic: ”Aș spune că trebuie să umplem frigiderul de verdeață, crudităţi, nu sunt foarte scumpe. Piața este plină de toate aceste legume proaspete de primăvară, de la ceapă, usturoi, ridichi, castraveți, plus frunzele extrem de sănătoase, lobodă, urzici, leurdă, avem nevoie de această infuzie de verdeaţă, de vitamine minerale, culmea pentru siluetă fără niciun fel de risc, deci avem în aceste produse 95% apă, caloriile sunt ridicole, nici măcar nu merită numărate şi nu avem cum să greşim dacă facem un abuz de verdeţuri. Iar ele costă legătura 1 leu, pentru orice buget. E adevărat, mă întorc din nou la muncă, trebuie mult timp pentru spălat şi curăţat, dar investiţia în sănătatea noastră este de neegalat”.

Ștefana Todică: Şi carne?

Mihaela Bilic: ”Mielul se găteşte foarte bine, în afară de părţile nobile, de pulpă, de muşchi, pe care le bagi la cuptor, este şi un fel de a-l găti extrem de sănătos, apoi borşul de miel înseamnă carne fiartă pusă în multă zeamă, cu legume multe. Carnea este ca un condiment, din punct de vedere raport în ingrediente şi echilibru în farfurie, ciorba reprezintă cel mai sănătos fel de mâncare şi, culmea, este şi săţioasă cu puţine calorii, ține stomacul plin de două ori mai mult timp decât un felul 2 şi atunci dacă vreţi un aliment ideal de slăbit, acela este ciorba. Putem să mâncăm ciorbă de trei ori pe zi, nu avem cum să greşim cu ciorba, ne şi hidratăm, şi cum spuneam cantitatea de carne nu trebuie să fie foarte mare. La fel, stufatul este tradiţional de Paşte. Acolo la fel, carnea reprezintă poate nici 20% din ingrediente, avem foarte multe legume, avem ceapă şi usturoi din belşug, cum poate altfel nu le-am putea consuma. Avem prezența sucului de roşii care ajută la creşterea absorbţiei fierului şi din carne, şi din verdeaţă. Deci, feluri de mâncare sunt spornice, care în final, din punct de vedere buget sunt mai mult decât de bun simţ ca să nu zic ieftine. Oul este un aliment atât de ieftin. Un ou costă un pic peste un leu şi este acolo o esenţă de nutrienţi şi un concentrat de sănătate cum natura nu a pus decât în acest aliment, din el se vrea tot ce înseamnă material de primă calitate pentru o viaţă nouă şi atunci în ou avem tot ce e mai bun în natură, are 80 doar de kcal şi nu există un aliment care să sature mai bine ca oul. Aş putea spune că suntem salvaţi şi din punctul acesta de vedere”.

Într-o farfurie ideală legumele ar trebui să reprezinte jumătate din suprafaţă  

Ștefana Todică: Deci tradiţiile de Paşte ne ajută foarte mult, spre deosebire de cele de Crăciun.

Mihaela Bilic: ”Categoric. De Crăciun avem nevoie de foarte multe preparate de carne: cârnaţi, afumături, fripturi. Pe când aici accentul este pus pe legume, pe verdeţuri, iar carnea vine ca un fel de topping aşa, cât să dea gust şi să compleze într-un mod fericit respectivele preparate, dar strict, aşa cum scrie la carte: într-o farfurie ideală legumele ar trebui să reprezinte jumătate din suprafaţă, carnea un sfert, iar partea de făinoase, carbohidraţi, cartofi, pâine, celalat sfert. În preparatele de Paşte lucrul acesta este respectat şi ca să consumăm, că asta e frumos la miel, să îl consumăm în întregime, s-a văzut că oamenii au tendinţa, când e vorba de carne, să aleagă doar părţile nobile şi să nu folosească toate celelalte bucăţi de la animal. Masa de Paşte ne învaţă să folosim organele, se face drobul, un preparat extrem de dietetic şi sănătos, pentru că acolo organele sunt fierte, apoi sunt tocate bucăţele şi băgate la cuptor, amestecate cu ceapă, mărar, o combinaţie extrem de echilibrată între legume şi carne, este un preparat care este concentrat şi intens ca şi gust, nu avem nevoie de cantitate mare. Putem tăia o felie de un deget grosime şi aia să fie mâncată cu o salată. Organele se folosesc, capul se foloseşte, costiţele le punem la stufat, pulpa o punem la cuptor şi facem friptura. Nu se pierde nimic din miel şi aşa trebuie să fie utilizarea cărnii, care este un ingredient atât de preţios”.

Ștefana Todică: Cum facem să împărţim corect cantitatea de carne pe care o cumpărăm pentru numărul de participanţi la masă?

Mihaela Bilic: ”Ce este interesant şi bine de ştiut când este vorba de mâncare gătită este că ele sunt spornice şi pot fi consumate pe perioada câtorva zile. Apropo de porţie corectă, la capitolul carne, ar trebui să calculăm pentru fiecare persoană pentru o masă cam 150 de grame de carne, lucru care reprezintă dimensiunea unui pachet de cărţi de joc. Aceea este porţia corectă. Din nou, dacă de exemplu băgăm o pulpă de miel la cuptor, nu numai că nu e nevoie să o consumăm pe toată, dar zilele următoare ea poate fi consumată chiar şi rece, tăiată aşa în felii subţiri. Haideţi să încercăm să fim şi eficienţi la capitolul gătit, nu trebuie să gătim în fiecare zi, nu trebuie să mâncăm în fiecare zi mâncare proaspăt gătită, pentru că unele preparate chiar capătă un gust mai bun şi mai intens, după ce a trecut o zi, două, tocmai pentru că ingredientele se combină între ele şi se potenţează ca gust. Dacă avem mai multă mâncare decât trebuie, chemaţi dacă se poate, în reprize, oaspeţi la masă, dăruiţi mâncarea sau mergeţi în vizită ducând şi din produsele voastre. Asta nu am învăţat noi ca români, şi avem aşa un pic de orgoliu, de fiecare dată gazda vrea să îşi demonstreze talentele culinare, neînţelegând ca în momentul în care alegem să ne întâlnim, ar fi foarte practic fiecare să aducă câte ceva de mâncare. În felul acesta nici gazda nu mai trebuie să stea atât de mult timp în bucătărie şi avem posbilitatea să schimbăm experienţe şi din punct de vedere culinar, fiecare aduce un produs şi degustăm împreună. E un lucru care aduce oamenii împreună şi mâncarea aşa trebuie să fie”, a mai adăugat Mihaela Bilic.

Cum ar trebui să arate un meniu de Paşte sănătos?  

Mihaela Bilic: ”Sfatul meu ar fi să nu mâncăm toate produsele la o singură masă, pentru că în cele în două zile de Paşte este clar că în nicio casă de români nu o să se strângă masa. Mai ales dacă am ţinut post. Să încercăm micul dejun, prânzul şi cina, adică până la sfârşitul unei zile, să bifăm toate produsele tradiţionale. Pentru că putem avea la micul dejun o bucăţică de caş, un ou fiert, o bucăţică de drob, avem masa de prânz care poate să constea foarte bine în ciorbă şi stufat şi avem masa de seară, friptură cu salată şi felia de cozonac şi de pască şi gata. Suntem un pic cam prea dornici să ne ghiftuim cu toate şi apoi ne pare pentru rău. Mai ales francezii ştiu şi spun că dacă nu îţi păstrezi loc şi dacă nu ai un pic de senzaţie de foame, nu poţi savura şi aprecia preparatul la adevărata lui valoare. Şi ei spun întotdeauna: păstraţi loc pentru desert!”

Ștefana Todică: Şi dacă vorbim de ouă, câte ar trebui să înroşim? Câte ouă este indicat să mâncăm zilnic?

Mihaela Bilic: ”Oul este un aliment extrem de rezistent, în momentul în care este fiert, mai ales dacă îl ţinem în frigider, poate fi păstrat o săptămână fără niciun fel de problemă. Oul este un aliment colecistochinetic, adică strânge vezica biliară, o ajută să fie activă. Persoanele care se ştiu suferinde şi au o vezică mai leneşă, vor simţi oul ca pe un lucru care cade greu, dar el este un aliment atât de recomandat şi eficient şi bun pentru tot ce înseamnă ficat. Dacă ai probleme de vezica leneşă ar fi bine să nu mănânci mai mult de un ou pentru că acest efort al vezicii biliare poate să se transforme într-o mică indigestie”.

Ștefana Todică: Şi cei care se ştiu sănătoşi?

Mihaela Bilic: ”În rest, unul, două, trei ouă. Paştele oricum este un moment punctual, iar noi ar trebui să mâncăm şi în mod normal în perioadele obişnuite cam 2-3 ouă pe săptămână. Dacă zilele astea facem un pic de exces şi mâncăm 5-6 ouă nu e nicio problemă. Oul este un aliment foarte sărac în calorii şi dacă am început masa cu un ou fiert cu siguranţă senzaţia de saţietate va fi atinsă mai rapid”.

Ștefana Todică: Desertul, pe de altă parte, poate fi mai scump, mai ales dacă apelăm la o cofetărie. Ce ar trebui să alegem?

Mihaela Bilic: ”Cozonacul nu este cel mai uşor deşert de făcut acasă, necesită pricepere, timp. Dacă luăm din punct de vedere nutritiv conţinut ingrediente, cozonacul este o pâine dulce în care însă se pune nu atât de mult zahăr, cât grăsime. Cu cât este mai pufos este mai umflat cu aer şi pare că mâncăm mai mult. La capitolul cozonac reuşit, avem exemplul italienilor care fac acel panettone, care este ca un norişor pufos. Şi atunci, din punct de vedere densitate calorică, cozonacul îndeplineşte această condiţie, de a părea mare ca volum, dar să fie uşor. O felie de cozonac cu siguranţă va fi echivalentul a două-trei felii de pâine. Dacă vreţi, pentru siluetă, să faceţi o compensaţie, puteţi iată să mai tăiaţi din raţia de pâine zilele astea şi să o alocaţi porţiei de cozonac, iar pasca este un cozonac cu brânză dulce. Brânza dulce în perioada asta este chiar un aliment faţă de care ar trebui să avem o disponibilitate crescută, pentru că niciodată laptele nu va fi la fel de hrănitor şi plin de gust ca în perioada asta de primăvară. Este şi foarte săracă în grăsimi, pasca în sine nu este un produs foarte dulce şi atunci din punct de vedere silueta şi a ne încadra în buget, cred că Paștele nu reprezintă o ameninţare. Dacă şi ieşim puţin la mişcare, cred că vom reuşi nici nu cheltuială multă şi nici cu kilograme în plus”.

Să nu facem din mâncare centrul existenţei noastre!  

Ștefana Todică: Ce alimente nu recomandaţi?

Mihaela Bilic: ”Ne mai abatem de la tradiţie, poate punem şi un pahar cu vin. E ciudat să fie o sărbătoare fără să fie un pahar de vin. Vinul este cel mai mic rău din toate sortimentele de alcool. Paharul de vin are doar 80 de kcal. Vinul spumant din nou poate să creeze o satisfacţie maximă cu puţine calorii, pentru că acele bule chiar ne induc această stare de sărbătoare. La extrema cealaltă vorbim de cocktailuri care sunt extrem de dulci şi nu în ultimul rând de sucuri. Sucurile sunt o materie primă pentru îngrăşat. Deci, beţi apă, mâncaţi fructele ca atare, mestecându-le, pentru că aşa trebuie consumate, sunt cel mai natural, sănătos şi echilibrat desert şi lăsaţi sucurile”.

Ștefana Todică: Şi dacă vorbim de risipă alimentară, mulţi oameni cumpăra mai mult decât le trebuie şi arată asta şi statisticile. Românii cheltuie cel mai mult pe mâncare din Uniunea Europeană, raportat la celalalte cheltuieli, în acelaşi timp, tot noi suntem şi cei care aruncăm cea mai multă mâncare. 4 din 5 români aruncă mâncare la gunoi, potrivit unui studiu, deci aruncă şi bani la gunoi. Cum să facem să nu mai ajungem în această situaţie? Putem să refolosim mâncarea care ne rămâne?

Mihaela Bilic: ”Categoric. Mâncarea gătită poate fi păstrată la congelator. Aici cred că vorbim mai degrabă de o problemă psihologică a noastră, a românilor, nu e de mirare că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană. Noi suntem la baza piramidei şi trebuie să ne asigurăm aceste bunuri de bază, să avem o locuinţă, să avem frigiderul plin şi chestiunea asta să îţi dea încredere că eşti o persoană care nu are probleme existenţiale. În alte societăţi mai dezvoltate, această etapă a fost depăşită. Noi trăim cu această frică. Avem oare suficienţi bani să umplem frigiderul, să avem un acoperiş deasupra capului? E o chestiune psihologică şi în acelaşi timp de realitate tristă, că încă suntem săraci şi cu cât suntem mai săraci, cu atât tendinţa este să cumpărăm mai mult. Atunci când îţi vin oaspeţi, primul nostru gând este cum să îi copleşim cu mâncare şi obiectivul pe care ni-l propunem este să le dăm atâta mâncare încât să nu mai poată mânca. Abia atunci simţim că ne-am atins cu adevărat obiectivul şi am reuşit să fim o gazdă perfectă. Este despre noi, despre dorinţa noastră de a fi suficient de valoroşi, cât să demonstrăm şi celorlalţi că ne e bine”.

Ștefana Todică: Şi dacă ne rămâne mâncare de Paşte, cum o putem refolosi?

Mihaela Bilic: ”De exemplu, orice bucăţică de carne care a fost gătită la cuptor sau la grătar, ulterior poate fi îmbogăţita cu un sos, o garnitură. O facem tocăniţa, cu cartofi, suc de roşii. La capitolul ou, poate fi ţinut la frigider, nu se întâmplă nimic cu el. Restul preparatelor, decât să le regătim, mai bine aş spune aşa gătite cum sunt să le congelăm. Dar nu la limită, după ce le-am ţinut foarte mult timp în frigider. Congelarea trebuie făcută atunci când preparatul este în condiţii optime. Întotdeauna congelatorul a fost fratele românului”.