Deficitul bugetar în primele 6 luni este mai mare decât anul trecut. Datele publicate de Ministerul de Finanțe

oameni pe strada
Shutterstock

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 miliarde lei, respectiv 3,68% din PIB faţă de deficitul de 63,67 miliarde lei, anunţă Ministerul de Finanţe.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 miliarde lei, respectiv 3,68% din PIB faţă de deficitul de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2024”, informează Ministerul Finanţelor.

Venituri în creștere față de anul precedent

Veniturile totale au însumat 310,52 miliarde lei în primele şase luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 12,7% (an/an), susţinută atât de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări - cât şi de evoluţia veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări şi +0,24 pp la fonduri europene).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 30,34 miliarde lei, înregistrând o creştere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,46 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,6% (an/an), uşor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele şase luni ale anului trecut (10,9 miliarde lei în ianuarie-iunie 2025, faţă de 8,4 miliarde lei în ianuarie-iunie 2024).

Citește și
oameni pe strada
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 59,27 miliarde lei, marcând o creştere de 3,8% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (16,41 miliarde lei în ianuarie-iunie 2025, comparativ cu 14,96 miliarde lei în ianuarie-iunie 2024), cât şi de un efect de bază ridicat şi o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024.

Veniturile din accize au însumat 21,96 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,9% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) şi accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 28,68 miliarde lei, în creştere cu 7,7%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 25,07 miliarde lei, în creştere cu 30,9% (an/an).

Cheltuielile totale

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 380,32 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 85,46 mld lei, în creştere cu 10,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 45,51 miliarde lei, în creştere cu 1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 miliarde lei, cu 7,62 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 126,57 miliarde lei în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6,59 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (581,21 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 9,01 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 miliarde lei, în creştere cu 22,19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 50,44 miliarde lei, cu 9,03% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,27 miliarde lei.

Articol recomandat de sport.ro
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Citește și...
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab

România a urcat constant în ierarhia economiilor globale în ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de dezechilibre majore între marile puteri economice.

BNR va elimina o monedă din lista cursurilor valutare. Când va avea loc schimbarea
BNR va elimina o monedă din lista cursurilor valutare. Când va avea loc schimbarea

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că va înceta să publice, din 5 ianuarie 2026, cursul levei bulgăreşti (BGN) în raport cu leul (RON), ca urmare a aderării Bulgariei la zona euro.

Cine va fi obligat să-și facă RCA la trotineta electrică. Despăgubirile pe care le plătesc asiguratorii în caz de accident
Cine va fi obligat să-și facă RCA la trotineta electrică. Despăgubirile pe care le plătesc asiguratorii în caz de accident

Posesorii de trotinete electrice care circulă cu o viteză mai mare de 25 de kilometri pe oră pot fi verificați de polițiștii rutieri. Oamenii legii vor să vadă dacă au încheiat o asigurare de răspundere civilă.

Recomandări
Explicațiile celor patru judecători CCR pentru absența de la ședința pe tema pensiilor speciale. Neregulile pe care le acuză
Explicațiile celor patru judecători CCR pentru absența de la ședința pe tema pensiilor speciale. Neregulile pe care le acuză

Cei patru judecători care nu au participat la ședințele de duminică și luni ale CCR pe tema contestației depuse la legea pensiilor magistraților acuză proceduri „fără precedent” în acest caz.    

Cum a reacționat Zelenski în momentul în care Trump a spus că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind” | VIDEO
Cum a reacționat Zelenski în momentul în care Trump a spus că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind” | VIDEO

Donald Trump a declarat duminică, în conferinţa de presă comună cu Volodimir Zelenski, că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind”.

Un deputat PNL acuză judecătorii CCR de „sfidare la adresa românilor”. „Privilegii nesimțite”
Un deputat PNL acuză judecătorii CCR de „sfidare la adresa românilor”. „Privilegii nesimțite”

Deputatul PNL Alexandru Muraru critică dur comportamentul judecătorilor Curții Constituționale, acuzând o „sfidare” la adresa românilor care muncesc onest și se pensionează la vârsta legală.