Mai mult de jumătate din populația adultă a României este supraponderală sau obeză. Medicii trag un semnal de alarmă

Numărul celor care tind spre kilograme în plus este în creștere din cauza alimentației nesănătoase și a unui stil de viață sedentar.

Liliana Curea: În România, tot mai multe persoane au o greutate peste cea normală. De ce se întâmplă acest lucru acum?

Profesor doctor Bogdan Timar, medic diabetolog: „Avem o tendință constantă la nivelul mapamondului de a avea un număr crescut de persoane care sunt supraponderale sau obeze. Gândindu-ne la țara noastră, spre exemplu, cu siguranță nu avem o statistică exactă, pentru că aceste date nu sunt cuprinse într-un recensământ pentru a avea niște date exacte în ceea ce privește supraponderea sau obezitatea, dar informațiile pe care le avem, ne indică acum că avem peste jumătate din populația adultă a țării noastre supraponderală sau obeză. Cifrele vehiculate sunt cuprinse între 50-60% dintre adulții ce trăiesc în țara noastră a fi supraponderali sau obezi. Dintre aceștia, aproximativ 20-25% sunt persoane obeze. În ceea ce privește supraponderea și obezitatea, acestea descriu mai multe kilograme decât ar fi normale la o anumită persoană. Obezitatea și supraponderea apar ca un dezechilibru între aportul energetic și consumul energetic. În alte cuvinte, obezitatea și supraponderea, sporul de kilograme, apar în momentul în care persoana noastră consumă mai multe alimente decât are consumul energetic. Dacă avem un număr de calorii care intră prin alimentație mai mare constant decât numărul de calorii ce sunt consumate pentru activitățile curente și pentru metabolismul bazal, diferența respectivă se va regăsi într-un spor ponderal, adică niște kilograme pe care le acumulăm de-a lungul timpului. Modificările de stil de viață care au apărut în principal în ultimii 100-150 de ani de evoluție a speciei noastre, predispun la acest spor ponderal, deoarece activitățile fizice obișnuite sunt din ce în ce mai puțin intense. Sedentarismul câștigă un mare teren și, practic, consumul de energie devine din ce în ce mai mic. Pe de cealaltă parte, aportul la alimentație este mult mai facil decât în urmă cu, spre exemplu, 300-400 de ani sau, să nu mai vorbim de ceea ce se întâmpla în urmă cu 1000 sau 2000 de ani. Practic, tot ceea ce avem acum de făcut pentru a ajunge la hrană, la alimentație, este să mergem la supermarket, să ne aprovizionăm cu un consum energetic minimal, evident. Mai mult decât atât, avem o situație nefericită. De foarte multe ori, multe alimente au un conținut energetic crescut, o concentrație energetică mai mare decât cea firească. Trebuie să conștientizăm că obezitatea reprezintă placa turnantă a sindromului metabolic ce se asociază cu un proces inflamator sistemic în organismul nostru, care poate să ducă la apariția bolilor de inimă, care poate, frecvent, să reprezinte un declanșator al construcției fenomenului ce duce, în final, la infarctul miocardic sau la accidentul vascular cerebral. Și, în momentul de față, putem conștientiza că întregul organism al nostru are de suferit de pe urma obezității, atunci când aceasta este prezentă”.

Liliana Curea: Dar cum putem controla acest lucru? Programul nostru este din ce în ce mai încărcat, mâncăm pe fugă, așa cum spuneați, mergem la supermarket, luăm ceva să terminăm cât mai repede de mâncat. Tentațiile sunt mari și zilnice. Cum putem să ne organizăm astfel încât să nu ajungem la obezitate?

Citește și

Excesul de proteine înseamnă risc de obezitate la vârstă fragedă. Ce spune un studiu recent

Profesor doctor Bogdan Timar, medic diabetolog: „Este evident că, în cele mai multe cazuri, obezitatea este o boală a stilului de viață. Și, atunci dacă dorim să prevenim sau să luptăm împotriva obezității atunci când aceasta a apărut, principala intervenție pe care trebuie s-o avem este asupra stilului de viață. Ce înseamnă asta? Cu siguranță, persoana trebuie să aibe o dietă echilibrată. De ce? Pentru că, dacă este să ne gândim la ponderea pe care o au activitățile sportive, spre exemplu, sau la efortul fizic în ceea ce înseamnă balanța energetică globală a organismului nostru, acestea reprezintă o pondere relativ redusă la o persoană sedentară. Majoritatea consumului energetic este dată de metabolismul bazal, astfel încât, dacă e să ne gândim la capitalul energetic al persoanei noastre, principala intervenție trebuie să fie o dietă echilibrată, adecvată necesarului individual al fiecărei persoane. Desigur, o altă pârghie de intervenție este aceea de a a face un efort fizic corespunzător și adecvat stării de sănătate, un efort fizic care va crește consumul energetic, ducând balanța în direcția pe care noi ne-o dorim. Așa cum spuneam, intervențiile sunt destul de dificile, pentru că știm că, de multe ori, ne este greu să ne găsim timp pentru a face un efort fizic. De foarte multe ori tindem să consumăm alimente ce au un conținut energetic crescut, o concentrație energetică crescută, cu atât mai mult cu cât, spuneam mai înainte, organismul nostru ne recompensează ori de câte ori îi oferim energie concentrată, pentru că el știe că avem nevoie de energie pentru a supraviețui. Deci, lupta cu obezitatea nu este atât de simplă cum ar putea părea la o primă vedere. Cu toate acestea, mecanismele ce țin de optimizare a stilului de viață sunt extrem de importante, ducând la rezultate foarte bune în ceea ce privește obezitatea și toate consecințele pe care obezitatea le-ar putea avea. Numărul de cazuri de obezitate în România crește cu aproximativ 5,5%, comparativ cu anul trecut deci, practic, această creștere a incidenței obezității suferă o augmentare de aproximativ 5,5% pe an, iar predicțiile în ceea ce privește populația generală la nivelul globului pentru anul 2030 ne arată că vom avea aproximativ 1.000.000.000 de persoane obeze. E un aspect cât se poate de îngrijorător”.

Liliana Curea: Dar practic, ce se întâmplă? De ce este atât de periculoasă obezitatea?

Profesor doctor Bogdan Timar, medic diabetolog: „E exact ceea ce se întâmplă cu zahărul pe care l-a adăugat bunica atunci când prepara gemurile. Știm că adăuga acel zahăr, pe de o parte ca gemul să fie dulce și, pe de altă parte, să fie mai bine conservat în timp, deoarece în momentul în care era depășită o anumită concentrație de glucoză, nici măcar coloniile bacteriene care degradau acel gem nu mai puteau să trăiască. La fel se întâmplă și în interiorul celulelor, motiv pentru care organismul nostru are un hormon insulină, care are menirea de a regla cantitatea de glucoză ce intră în sânge. Această insulină acționează pe niște receptori pe care ni-i putem imagina ca fiind clanța de la ușă. În momentul în care persoana noastră devine obeză, în momentul în care are un raport mai crescut constant de energie decât ar fi normal, celulele încearcă să se protejeze de acest influx de glucoză, întocmai pentru ca aceasta să nu devină un toxic intracelular. Și cum fac lucrul acesta? Scad numărul de receptor de insulină. Asta ce înseamnă? Că persoana noastră are glucoză suficientă circulantă, are suficientă insulină circulată, dar insulina nu mai poate deschide acele uși prin care să intre glucoza în interiorul celulelor. În momentul în care un prag critic este atins, acest fenomen poate să ducă la apariția diabetului zaharat tip 2 și reprezintă, de fapt, acest fenomen de insulină rezistentă, cauza la mai mult de 80% din totalitatea cazurilor de diabet zaharat tip 2 cu toate consecințele acestuia. Mai mult decât atât, obezitatea generează un sindrom pro-inflamator. Acest sindrom pro-inflamator este, de fapt, un substrat foarte important al fenomenului de ateroscleroză, este principala cauză ce duce la apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral, ceea ce înseamnă că în momentul în care acest număr de cazuri de obezitate crește, va crește și riscul populației în general de a dezvolta asemenea situații care sunt de nedorit pentru sănătatea publică”.