După decenii de studii, reabilitarea zonei costiere a Mării Negre merge prost. ”Așa se construia în Europa în anii 70”

20 de ani s-au făcut studii și planuri de reabilitare. Un timp în care am văzut cu ochii noștri cum, pe 250 de kilometri de plajă, devine tot mai mică suprafața pe care ne bucurăm de mare și soare.

Chiar dacă am avut acces la finanțări europene, proiectele au mers greu, împiedicat, încurcat, cu șantiere în plin sezon turistic și pericole la mal.

Majoritatea românilor au trecut pe litoralul românesc pentru a se bucura de mare, soare și plajă, cei aproape 250 de kilometri de coastă oferind peisaje și condiții propice, dar eroziunea a diminuat suprafețele potrivite vacanțelor.

România are nevoie fără amânare de investiții în multe domenii, iar una dintre zonele în care am rămas cel mai mult în urmă față de alte țări europene este infrastructura.

Citește și

După furtunile care au distrus o bucată bună din litoral, plaja din Mamaia este sufocată acum de alge în putrefacție

Astăzi vorbim despre infrastructura costieră, țărmul Mării Negre care a fost expus la eroziune și pentru care, de mai bine de 20 de ani, s-au făcut numai studii.

Cel mai mare proiect de infrastructură din Dobrogea și unul dintre cele mai mari din țară este aici, pe țărmul mării. Proiectul de combatere a eroziunii costiere este un proiect mamut, peste un milliard de euro, finanțat în mare parte din bani europen, dar și acest proiect stârnește multe controverse.

Un proiect care ar fi trebuit să schimbe fața litoralului, un proiect generos și necesar, dezvoltat prost, comunicat și mai prost.

Florin Tătui: ”Acesta este un exemplu ca la carte de a nu lucra cu natura. Sunt niște lucrări anacronice, adică așa se construia în Europa în anii 70. Nicăieri nu se betonează, nu se fac diguri de această anvergură”.

Alfred Vespremeanu: ”El trebuia să fie prin definiție un proiect prietenos cu natura. Or, avem nu un proiect neprietenos, ci unul care este realmente la antipozi, adică este un proiect de artificializare maximă, de hiper artificializare. El, practic, prin dimensiuni, prin materialul folosit prin structurile de protecție adăugate face un cumul de peisaj foarte artificial și care nu poate fi corectat în timp”.

”Pare că cineva închide ochii sau există o complicitate din partea autorităților, spun merge și așa”.

”Nu s-a creat disconfort major pentru că întotdeauna am avut consultări”.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet: ”Când aștepți poate buni ani de zile să ajungi în sfârșit o săptămână la mare sau câte zile îți permiți. Unii stau și mai puțin de o săptămână și constați că te afli într-un plin șantier și nu te poți relaxa, nu pot decât să le dau dreptate turiștilor și hotelierilor”.

Natura lucrează și eroziunea provocată în timp de curenții marini a dus la pierderea unor suprafețe de teren, între acestea fiind și plaje.

La mijlocul anilor 2000, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a făcut studii pentru combaterea eroziunii costiere și a reabilita plajele românești.

Ulterior, mediul academic a participat la elaborarea unei strategii naționale într-un masterplan făcut de compania britanică Halcrow, care a stat la baza următoarelor teme cu finanțare europeană.

Florin Tătui predă la Universitatea București cursul de geografie a Mării Negre și este membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sf. Gheorghe.

Conf. univ. Dr. Florin Tătui, cercetător: ”Am observat că aproximativ 37 % din lungimea țărmului românesc este afectat de procese de eroziune cu un procent, undeva la 43 % senzitiv la eroziune. Toate instituțiile care practic lucrează în acest domeniu, adică o fond de date la o analiză validate la nivel internațional, ne-am pus toți la aceeași masă. Am discutat pe date și am făcut un fel de prioritizare sau ierarhizare a sectoarelor cele mai afectate de eroziune și au făcut propuneri”.

Costul întregii investiții era estimat în 2007 la 316 milioane de euro. Când tragem linie la toate proiectele de reabilitare costieră, în 2024, suma s-a triplat.

În prima etapă, în exercițiul financiar european 2007-2013 s-au reabilitat cinci tronsoane: trei în Constanța, în zona Tomis, unul în Mamaia și unul în Eforie, fiind considerate zonele cele mai afectate de eroziune.

Un consultant tehnic care a lucrat pentru proiect acceptă să vorbească sub protecția anonimatului.

Consultant tehnic: ”În etapa 1 a fost buget de aproximativ 100 de milioane de euro. Licitația s-a ținut conform normelor europene armonizate. Aceștia au fost participanții și consorțiile participante. Au început cu 100 de milioane și au terminat cu 170 de milioane”.

Laszlo Barabas este directorul general adjunct al Apelor Române.

Laszlo Barabas: ”Suma a fost suplimentată față de caietele de sarcini și contractele semnate. Au zis e un lucru desfășurat în 2017. Foarte multe detalii nu pot să vă dau, pentru că eu sunt aici... Aceeași jucători care au fost și eu sunt aici din 2020”.

Jurnaliștii de la Info-Sud Est au scris despre corecțiile financiare pe care Comisia Europeană le-a adus primului proiect european de reabilitare costieră.

Cristian Andrei Leonte, jurnalist info-sud-est.ro: ”În 2019, Comisia Europeană a făcut niște corecții pe proiectele astea. Da, și a avut corecții pe toate proiectele. Cum ai zis și tu, erau mai multe sectoare de plaje și au fost undeva la 12 corecții financiare pe toate contractele și pe toate actele adiționale. Practic, nici o achiziție făcută de Apele Române nu a respectat legea până la capăt și experții autorității de management au venit și au zis, domnul,e dumneavoastră ați încălcat oarecum legea achizițiilor și ați limitat accesul ofertanților la la proiectele astea. Și corecțiile astea vin cu tăieri de bani, după cum știi. Și din 550 de milioane de lei, s-au tăiat 37”.

Cristian Andrei Leonte: ”Experții de la Mediu au ținut de achiziții și au spus că criteriile puse în aceste achiziții nu lăsau toți ofertanții să poată să participe și atunci unii erau favorizați, chiar în unul din cazuri, experții au spus că dacă s-ar fi respectat criteriile și a făcut că este așa cum ar fi trebuit să fie câștigătorul, Van Oord ar fi avut a doua cea mai bună ofertă și n-ar mai fi putut câștiga respectivul contract, deci practic, s-a viciat rezultatul prin criteriile puse”.

În exercițiul financiar 2014-2020 s-au scos la licitație din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene alte tronsoane pentru reabilitare cu un cost de 841 de milioane de euro, 3,8 miliarde de lei. S-au contractat alte 5 tronsoane: protecția și reabilitarea stăvilarelor în zona Edighiol și Periboina în Delta; reabilitarea plajei din Mamaia; protecția zonei Tomis- Cazino din Constanța; zona Agigea și Eforie.

Între acestea, doar Mamaia și Eforie au fost recepționate și lucrările decontate, restul au rămas să fie executate în următorul exercițiu financiar european 2021-2027, cu alți bani, luați din alte surse.

”Reporter: Această fază are cu ce bani se face? Cu fonduri europene din ce exercițiu? Laszlo Barabas: Din exercițiul actual, deci se iau bani din altă parte pentru a se încheia lucrările din exercițiul trecut”.

Peste 500 de milioane de euro luați din alte proiecte pentru a putea finaliza ce s-a început pe litoral.

Laszlo Barabas: ”Deci se iau bani din alte lucrări pentru a se termina niște lucrări care nu au fost terminate. Nu am zis că au fost finalizate, sunt sunt în derulare, nu au fost, au fost finalizate în Mamaia care s-a și recepționat, a fost finalizată Eforie, dar Mamaia Nord a fost finalizat. Eforie care s-a recepționat, deci sunt și lucrări finalizate, iar sunt lucrări în stadiul de execuție, în diferite stadii de execuție. Am folosit din ei și am ajuns la o sumă de fază, sunt 554 de milioane de euro. Deci jumătate de miliard din proiectul vechi, da, nu au fost folosiți. Au fost, nu au fost, au fost întârzieri, gândiți-vă că a fost perioada pandemiei, s-au demarat licitațiile, comisiile de licitații nu se puteau întâlni”.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: ”Fazarea este un cuvânt care pe mine personal mă scoate din sărite. Funcționarii, în general, îl folosesc cu multă ușurință și nu e doar cazul proiectului de reducere a eroziunii costiere. Se mai numește faza am inventat un cuvânt. Se numește etapizare. Pare mai puțin grav, însă asta se traduce prin faptul că am pierdut banii europeni pentru proiectul respectiv, pentru că bugetul european a fost redistribuit cumva și folosit la alte proiecte care au mers mai bine. Însă am pierdut banii europeni alocați pentru proiectele respective și în loc să ne facem acum treaba, în loc să avem noi proiecte de finanțare noi, practic, noi am parazitat noul program operațional dezvoltare durabilă cu vechile proiecte neimplementate”.