Paste cu pesto – rețeta originală de Pesto alla Genovese. Ce tipuri de paste sunt potrivite

Galerie foto

Simplitatea și aromele intense ale sosului pesto fac acest fel de mâncare popular în întreaga lume. Fie că ești un pasionat al bucătăriei italiene sau doar cauți o masă rapidă, rețeta de paste cu pesto este ușor de făcut și plină de savoare.

Sosul pesto este bogat în antioxidanți datorită busuiocului și uleiului de măsline extra-virgin. Mugurii de pin adaugă proteine și grăsimi sănătoase, în timp ce brânza contribuie cu calciu și proteine. Această combinație nu doar că oferă un gust delicios, dar și beneficii nutriționale semnificative.

Pesto - origini

Sosul pesto își are originile în orașul Genova, în nord-vestul Italiei. „Pesto” provine de la cuvântul italian „pestare”, care înseamnă a zdrobi, reflectând metoda tradițională de preparare a sosului prin măcinarea ingredientelor într-un mojar.

Ingredientele de bază sunt simple, dar pline de savoare: busuioc proaspăt, usturoi, muguri de pin, parmezan și pecorino, toate amestecate cu ulei de măsline extra-virgin. Această combinație de arome face pesto-ul unic și delicios. Pe vremuri ingredientele erau zdrobite într-un mojar de marmură cu un pistil din lemn, o tehnică care datează din secolul al XVI-lea.

Precursorii sosului pesto pot fi urmăriți până în Roma antică, unde romanii foloseau o pastă similară din ierburi, brânză și ulei. Această pastă era numită „moretum,” și deși nu conținea busuioc (o plantă introdusă ulterior în Europa), aceasta servește drept strămoș al conceptului de sos obținut prin măcinare manuală.

Rețeta modernă de pesto, cunoscută astăzi sub numele de Pesto alla Genovese, a fost stabilită în Liguria, unde busuiocul proaspăt, uleiul de măsline, usturoiul, brânza parmezan și pecorino, împreună cu mugurii de pin, au devenit ingredientele-cheie. De-a lungul timpului, pesto a devenit simbolul gastronomic al regiunii Liguria, datorită abundenței de busuioc și ulei de măsline produse în zonă.

Astăzi, pesto este un simbol al bucătăriei italiene și este apreciat nu doar în Italia, ci în întreaga lume. Deși rețetele moderne includ adesea mici variații, esența lui pesto rămâne acea combinație autentică de ingrediente simple, dar aromate.

Cel mai bun busuioc pentru pesto

Cel mai bun tip de busuioc pentru pesto este, fără îndoială, soiul Genovese, cu frunze mici și foarte aromate. Frunzele trebuie curățate cu un prosop de hârtie, nu spălate cu apă, și păstrate întregi, deoarece zdrobirea micilor nervuri din partea superioară a frunzelor care conțin uleiuri esențiale ar provoca oxidarea și ar face pesto-ul verde închis, cu un gust ierbos, conform lacucinaitaliana.com.

Aroma acestui condiment este dulceagă, cu note ușor picante și citrice, ceea ce contribuie semnificativ la complexitatea gustului sosului. Acesta conține uleiuri esențiale care se eliberează atunci când este zdrobit, ele fiind responsabile pentru aroma caracteristică a pesto-ului. Dacă frunzele sunt spălate cu apă sau manipulate prea mult, aceste uleiuri pot fi distruse, ceea ce afectează calitatea finală a sosului.

Un mare plus este că frunzele de busuioc Genovese au o textură delicată, care se transformă ușor într-o pastă atunci când sunt zdrobite. Acest aspect este important pentru obținerea unei texturi cremoase a pesto-ului. Frunzele mai dure, provenind de la alte soiuri, pot necesita un proces mai lung de măcinare și pot să nu se omogenizeze la fel de bine.

Tipuri de paste potrivite pentru pesto

Trofie: Această pastă scurtă, cu o formă spiralată, este specifică regiunii Liguria. Trofie reține sosul pesto foarte bine datorită texturii sale.

Spaghetti: Un tip de paste lungi, care se combină perfect cu pesto. Poți amesteca pesto-ul cu spaghetti pentru o masă simplă și delicioasă.

Fusilli: Cu spiralele sale, fusilli captează sosul pesto în toate colțurile, oferind o explozie de aromă cu fiecare înghițitură.

Penne: Pastele penne, cu forma lor tubulară, permit sosului să se acumuleze în interior, oferind o experiență delicioasă.

Linguine: Aceste paste plate, asemănătoare spaghetti-ului, sunt ideale pentru a fi amestecate cu pesto, având o textură care se potrivește bine cu sosul.

Fettuccine: Aceste paste late sunt excelente pentru a fi combinate cu pesto, oferind o masă consistentă și aromată.

Tagliatelle: Pastele lungi și plate, tagliatelle, sunt foarte potrivite pentru a fi servite cu pesto, având o consistență care permite sosului să se așeze uniform.

Gnocchi: Deși nu sunt paste tradiționale, gnocchi din cartofi pot fi combinați cu pesto pentru o masă interesantă și reconfortantă.

Orecchiette: Aceste paste în formă de ureche captează bine sosul și oferă o textură plăcută atunci când sunt amestecate cu pesto.

Cavatappi: Cu forma sa de spirală și tubulară, cavatappi reține sosul pesto foarte bine, oferind o masă consistentă și plină de savoare.

Cum să prepari paste cu pesto:

Cea mai autentică modalitate de a pregăti pesto este folosirea unui mojar și pistil pentru a zdrobi treptat toate ingredientele. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor optează pentru un blender sau un procesor de alimente pentru a economisi timp. Urmează acești pași pentru a face paste cu pesto:

Ingrediente pentru pesto:

- Busuioc proaspăt

- Usturoi

- Muguri de pin

- Parmezan și Pecorino ras

- Ulei de măsline extra-virgin

- Sare de mare

Zdrobește usturoiul într-un mojar sau mixează-l în blender cu busuiocul proaspăt și un praf de sare. Adaugă mugurii de pin și continuă măcinarea până obții o pastă netedă. Adaugă treptat brânzeturile rase, mixând până devine cremos. În final, toarnă încet uleiul de măsline, amestecând continuu până când pesto-ul capătă o textură omogenă.

Fierbe pastele al dente (trofie sau spaghetti sunt alegeri excelente). După ce le scurgi, amestecă-le imediat cu pesto-ul proaspăt preparat. Servește cu extra parmezan ras deasupra și câțiva muguri de pin prăjiți pentru un plus de textură.

Există și alte variante de pesto, cu variații ale ingredientelor, dar acestea nu fac parte din tradiția liguriană. Un exemplu este pesto în stil Trapani, făcut cu roșii uscate la soare și migdale din Noto. Un alt exemplu este și pesto alla Siciliana, din roșii uscate, migdale și ricotta, sau pesto roșu, făcut din ardei roșii copți sau roșii uscate. Aceste variante oferă o diversitate de arome care pot transforma o masă simplă în ceva special.

Cum trebuie păstrat sosul pesto

Pesto-ul trebuie păstrat la frigider într-un recipient etanș, cu o peliculă de ulei deasupra pentru a preveni oxidarea. Poate fi păstrat 2-3 zile în frigider, dar poate fi și congelat.