”Nu suntem așa de expuși ca România”. Statul vecin în care doar 30% dintre cetățeni ar merge la război ca să-și apere țara

În aproximativ o lună, Bulgaria își va finaliza abordarea privind organizarea instruirii militare pentru civili, deoarece termenul limită pentru crearea Evaluării Strategice de Apărare se încheie la sfârșitul lunii iunie.

Între timp, mai multe țări europene oferă deja o astfel de formare militară a propriilor cetățeni, arată un material publicat de Novinite.

Un rezumat al rapoartelor media de la începutul anului arată o tendință: multe țări NATO inițiază dialoguri sociale privind pregătirea militară civilă.

De exemplu, armata poloneză a lansat un program de vară numit „Vacanță cu armata”, în care bărbații și femeile polonezi cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani se pot înscrie la un antrenament militar de bază de 27 de zile la una din cele 70 de baze desemnate, câștigând în schimb aproximativ 1.520 de euro.

În schimb, Norvegia își mărește numărul de soldați recrutați, în timp ce Danemarca intenționează să introducă recrutarea pentru femei până în 2026 și să extindă serviciul militar de la 4 la 11 luni.

Bulgaria spune că România și țările baltice se pregătesc pentru că sunt mai expuse riscului

Letonia și Suedia au reluat serviciul militar obligatoriu, iar în România există un impuls pentru adoptarea cât mai rapidă a legilor apărării, inclusiv a serviciului militar voluntar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani. Oficialii români au în vedere strategii de pregătire militară pe termen lung, pentru a evita astfel o viitoare penurie de rezerviști.

Expertul militar Yordan Bozhilov atribuie aceste mișcări războiului Rusiei din Ucraina, dar clarifică faptul că nu sunt pregătiri pentru război, susține publicația bulgară.

Bozhilov a explicat la radioul național că țări precum România, Polonia și statele baltice au o evaluare mai mare a riscului de război pe scară largă în comparație cu Bulgaria, ceea ce le determină să caute soluții.

În schimb, liderii politici din Bulgaria trebuie să evalueze situația înainte de a lua decizii. Introducerea serviciului militar obligatoriu ar putea fi văzută ca o constrângere de către populație, avertizează Bozhilov.

Țările NATO gestionează desfășurarea în timp de pace a forțelor de descurajare la nivel național, deși Alianța a stabilit cerințe de personal pe timp de pace pe baza evaluărilor riscurilor.

Fiecare țară își angajează anumite capacități pentru operațiunile NATO. Dacă o țară este atacată, trebuie să înceapă să se apere înainte ca NATO să poată interveni. Acesta este motivul pentru care Polonia își construiește armata.

Doar 30% dintre bulgari ar merge la război pentru țara lor

Expertul militar Bozhilov notează că unele țări au recrutare, dar nu pe deplin, cum ar fi Finlanda, unde înrolarea voluntară se bucură de apreciere în rândul populației. Din păcate, Bulgariei îi lipsește acest prestigiu, iar mulți se tem că pregătirea militară implică un război iminent, determinând oamenii să-l evite.

Un sondaj Gallup recent a relevat că doar 30% dintre bulgari ar lupta pentru țara lor în caz de război, 42% spun că nu vor să meargă la război, iar restul este indecis. Ministerul Apărării are termen până la sfârșitul lunii iunie să stabilească cum să ofere o pregătire militară adecvată pentru civili.

Ministrul interimar al Apărării, Atanas Zapryanov, a subliniat luna trecută că nu este vorba despre reimpunerea serviciului militar obligatoriu, ci despre formarea obligatorie pentru anumiți funcționari publici implicați în securitatea națională.

Zapryanov a menționat că pregătirea militară obligatorie ar putea fi necesară dacă serviciul voluntar și pregătirea în centrele militare sunt ineficiente. În plus, una dintre ultimele decizii ale parlamentului precedent a vizat să facă profesia de militar mai atractivă prin modernizare, pachete sociale îmbunătățite, salarii mai bune și ridicarea prestigiului profesiei de ofițer.

Cel mai recent raport al apărării a recomandat măsuri legislative urgente pentru refacerea rezervelor de cadre pe timp de pace, constatând o scădere de 43% între 2010-2020, cu o scădere anuală continuă de 5-7%. Dacă această tendință va continua, rezerva ar putea fi complet epuizată în 15 ani.

Simpla discuție despre armată creează tensiuni în Bulgaria 

Bozhilov, un fost ministru adjunct al apărării, sugerează rezolvarea parțială a acestui neajuns prin instruirea oamenilor din sistemul administrativ. Cu toate acestea, el avertizează că a te baza exclusiv pe acest lucru ar epuiza personalul administrativ instruit.

În schimb, Bulgaria trebuie să-și refacă armata profesionistă, în prezent o cincime necompletată, și să creeze o motivație pentru a se alătura rezervei voluntare, crucială pentru modernizarea forțelor armate în timpul unui război.

Bozhilov subliniază, de asemenea, importanța sănătății și a pregătirii mintale pentru tineri, începând din școala generală, în privința armatei.

El recunoaște că discutarea acestei probleme creează tensiuni, determinând mulți tineri să caute modalități de a evita serviciul militar. El sugerează să se concentreze asupra rezervei mari nefolosite de tineri care nici nu lucrează, nici nu studiază, în special cei din păturile sociale inferioare.