Produsele tradiționale din România câștigă teren în afară. Salamul de Nădlac face primul pas pentru recunoașterea europeană
Salamul de Nădlac a intrat în prima etapă de recunoaștere europeană. Se pregătesc brânza frământată de Teaca și babicul de Buzău, care sunt în curs de înregistrare.
Între timp, produsele deja validate de europeni se bucură de apreciere în țările din Uniune.
Rețeta salamului de Nădlac a fost adusă în 1803, când primii slovaci au ajuns aici. Produsul, considerat o delicatesa locală, va ajunge și în frigiderele străinilor după ce va parcurge mai multe etape de recunoaștere a calității.
Ștefan Mihuț, localnic: „Este din carne de porc. Nu folosim niciun fel de aditivi, nu folosim e-uri, doar sare, boia produsă de noi, chimen și piper".
Salamul de Nădlac poate fi păstrat timp de 2 ani.
Milan Kelo, localnic: „Cu o afumare la rece și o păstrare fără să adăugam niciun fel de chimicale pentru a păstra acest salam și doi ani de zile”.
Mircea Onea, primar Nădlac: „Omologarea lui poate deveni un factor important de dezvoltare a localității”.
În curs de înregistrare într-un sistem de calitate european este și „brânza frământată de Teaca", din Bistrița Năsăud, care participă zilele acestea la cel mai important târg internațional de produse alimentare organizat la Berlin.
Flaviu Dreșcan, inginer fabrică lactate: „Se face un caș din lapte adus din zonă. Sare, telemea și cam atât. Se frâmântă brânza printr-o matocă, o băgăm în vezicile naturale de porc”.
Simion Dreșcan, administrator fabrică lactate: „Vi un produs nu numai național, nu numai local, va fi și un produs european”.
Tot în proces de înregistrare este și babicul de Buzău făcut din porc și vită. Prima oară l-au adus la noi bulgarii în secolul 17.
Constantin Frusinoiu, producător de babic: „El are un gust aparte pentru că punem bulion de ardei. Se malaxează de trei, patru ori, se bagă la presă, se bagă la vânt, pe urmă la fum de trei, patru ori, pe urmă iar la vânt, durează cel puțin o lună până faci o serie de babic”.
Certificat încă din 2017 ca Indicație Geografică Protejată, novacul afumat din Țara Bârsei este exportat deja în trei țări.
Raluca Colțea, director de producție: „Produsele ajung în Franța, Germania și Italia și suntem în discuții cu Spania și Anglia. Sunt vândute în magazinele cu produse tradiționale”.
România are până acum 14 produse recunoscute, printre care magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, brânza de Ibănești, pita de Pecica, plăcinta dobrogeană și cârnații de Plescoi.
