Bănci de alimente în București. Locurile unde poți duce mâncarea rămasă pentru a evita risipa

La nivel global, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consum este irosit, iar în Uniunea Europeană aproximativ 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să le asigure o alimentaţie adecvată, potrivit ansvsa.ro.

În România, în fiecare an se aruncă 2,55 milioane de tone de produse alimentare, în timp ce 4,5 milioane de români trăiesc în sărăcie.

Pentru a reduce risipa alimentară, marile lanțuri de magazine au înființat băncile pentru alimente.

Ce sunt băncile de alimente

Prin intermediul băncilor de alimente se colectează produse alimentare și nealimentare de la marile lanțuri de magazine.

Ulterior, produsele sunt distribuite către diferite organizații non-guvernamentale care oferă sprijin persoanelor defavorizate.

Pentru reducerea risipei alimentare pot interveni și consumatorii.

Concret, dacă au alimente care sunt în termen de valabilitate și decid să nu le mai consume, le pot aduce la magazine, unde le pot lăsa în containerele speciale amplasate la ieșire. 

Banca de alimente din București

În 2016, Asociația Banca pentru colectarea și distribuția alimentelor, împreună cu lanțul de magazine Lidl, a înființat prima filială a rețelei naționale a Băncilor pentru Alimente în București.

Alte bănci de alimente în țară

După inaugurarea Băncii pentru Alimente din Bucureşti în 2016, proiectul s-a extins și în alte orașe din țară.

În prezent, rețeaua națională a băncilor pentru alimente are opt filiale active în: București, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa şi Craiova.

În semn de recunoaştere internaţională a activităţii desfăşurate în România, Proiectul Banca pentru Alimente Bucureşti a fost acceptat în 2019 ca Proiect Asociat FEBA (Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente).

În cinci ani de la înființare, reţeaua a colectat peste 6.100 de tone de alimente de la peste 100 de companii şi le-a donat către mai mult de 480 de organizaţii, cu un potenţial de peste 130.000 de beneficiari, potrivit Agerpres.

Cum se procedează în alte țări vestice pentru a evita risipa alimentară

În alte țări, se practică conceptul numit revalorificarea alimentelor. Mâncarea care rămâne din seara anterioară este consumată sub altă formă. De exemplu, dacă ne-au rămas bucăți de friptură, putem să le folosim pentru a pregăti sandvișuri pe care să le luăm a doua zi la serviciu sau la școală.