Cum stopăm risipa alimentară la noi acasă. Obiceiuri zilnice care ne ajută să nu mai aruncăm mâncarea
Într-o lume a unei abundențe prin care omenirea nu a mai trecut până acum, risipa alimentară a devenit o problemă tot mai stringentă în ultimii ani.
Este un capitol la care nici românii nu au rămas în urmă. Este adevărat că aruncăm mai puțină mâncare decât media europeană, dar chiar și așa, studiile arată că fiecare român aruncă, anual, la coș 130 de kg de mâncare. Iar peste 80% dintre români declară că aruncă alimente, fie că vorbim despre mâncare gătită, produse de panificaţie, lactate, carne sau legume și fructe.
Amploarea risipei alimentare la nivel mondial a început să fie și o problemă de mediu și de poluare, în condițiile în care procesul de descompunere a alimentelor produce gaze cu efect de seră, ce contribuie la schimbările climatice. În plus, în producerea fiecarui aliment sunt investite resurse, iar atunci când aruncăm alimente, practic aruncăm mai toate aceste resurse, nu doar un simplu produs.
Pentru a stopa risipa alimentară, stă în puterea noastră ca prin mici schimbări pe care le putem face în rutina zilnică să ajutăm la diminuarea acestui fenomen la scară globală, care îngroapă planeta în deșeuri și emisii poluante.
Cum putem ajuta și noi la diminuarea risipei alimentare? Iată câteva sfaturi simple, dar care pot conta atât de mult:
1. Înainte de a merge la cumpărături, faceți un plan cu felurile de mâncare pe care vreți să le pregătiți pentru întreaga săptămână, întocmiți o listă de cumpărături cu strictul necesar și verificați ce mai aveți în frigider și poate fi folosit.
2. La supermarket, încercați să vă limitați la lista întocmită de acasă, indiferent de ofertele pe care le găsiți la alimente de care nu aveți nevoie. Încercați să vă frânați impulsul de a cumpăra doar pentru că ”este la reducere”. Riscul ca produsul să expire fără a fi consumat este mare, dacă nu este un aliment pe care l-ați inclus în meniul săptămânal.
3. Când luați masa în oraș, încercați să nu comandați toate felurile de mâncare încă de la început. Totodată, comandați desertul abia după ce ați mâncat felul principal, pentru a fi siguri că puteți termina tot din farfurie. În cazul în care nu puteți mânca tot, cereți chelnerului să vă pună restul la pachet, pentru a mânca mai târziu și pentru a evita ca acele resturi să ajungă la gunoi.
4. Păstrați resturile de mâncare ce vă rămân după ce luați masa în familie și încercați să le refolosiți a doua zi la micul dejun sau pentru pachet de luat la birou sau la școală. În acest fel, evitați risipa alimentară și salvați niște bani pe care i-ați fi cheltuit cu mâncarea la muncă.
5. Nu aruncați legumele și fructele pe care le aveți de ceva timp în frigider și care încep să se pălească sau să se deterioreze! Curățați-le, tăiați-le felii sau cubulețe și puneți-le în congelator. Pot fi folosite ulterior la gătit, pentru sucuri, înghețată sau prăjituri cu fructe.
6. Grupați produsele în frigider în funcție de termenul de valabilitate, astfel încât cele care expiră primele să vă fie la îndemână, iar cele cu un termen de valabilitate mai lung să fie consumate mai târziu. În cazul în care aveți iaurturi, produse lactate sau conserve care expiră în timp foarte scurt, folosiți-le în bucătărie la prăjituri sau produse de patiserie sărate, pe care le veți consuma apoi la micul dejun sau la muncă.
7. Gătiți cât mai mult acasă. În acest fel, salvați și banii pe care i-ați da pe mâncarea cumpărată și folosiți și din ingredientele pe care le aveți deja, evitând astfel să expire și să le aruncați.
8. Urmați regula celor două ore. Din motive de sănătate, alimentele nu se lasă mai mult de două ore la temperatura camerei (Sursa: Food and Drug Administration). După aceste ore este bine să puneți mâncarea la rece, evitând astfel să dezvolte bacterii care ne pot pune sănătatea în pericol.
9. Faceți o petrecere și rămâneți cu multă mâncare după? Împachetați-o și oferiți-o la plecare prietenilor care au participat la petrecere sau donați-o vecinilor în semn de curtoazie sau unor familii sărmane pe care le cunoașteți.
Să evităm risipa alimentară nu este greu, trebuie doar să fim mai atenți la planificarea meselor și a cumpărăturilor și să găsim soluții eficiente pentru păstrarea în bune condiții a alimentelor, odată ce le-am cumpărat.
Problema risipei alimentare este de ceva timp și în atenția marilor rețele comerciale. Pentru a ajuta la reducerea acestui fenomen, lanțurile de magazine sprijină înființarea de bănci pentru alimente, prin intermediul cărora o mare parte din alimentele care riscă să ajungă la gunoi se valorifică. Lidl a sprijinit înființarea primei bănci pentru alimente în 2016, în București. Au urmat cele din Cluj, Roman, Timișoara, Craiova, Brăila, Oradea și Constanța.
Prin intermediul Băncilor pentru Alimente, sunt colectate de la agenții economici produsele alimentare comestibile și non alimentare care din diverse motive și-au pierdut valoarea economică de piață și sunt redirecționate către diferite organizații non-guvernamentale care oferă sprijin persoanelor defavorizate.
Produsele alimentare retrase de la vânzare sunt verificate și sortate, iar cele care sunt în termenul de valabilitate și îndeplinesc condițiile pentru consum uman sunt donate. Apoi, alimentele sunt distribuite în mod gratuit către beneficiari din ONG-uri și centre ce găzduiesc persoane aflate în dificultate: orfani, bătrâni, copii și adulți în prag de sărăcie sau persoane cu dizabilități.
Tot pentru a stopa risipa de legume și fructe, Lidl a introdus, din 2020, vânzarea articolelor zilnice la preț redus. Astfel, cu două ore înainte de închiderea magazinelor, clienții pot cumpăra anumite produse și cu 30% mai ieftine.
Alături de Asociația Banca pentru colectarea și distribuția alimentelor, retailerul a sprijinit și înființarea primei rețele naționale a Băncilor pentru Alimente, care a fost acceptată în 2019 ca Proiect Partener FEBA (Federația Europeană a Băncilor de Alimente), în semn de recunoaștere internațională a activității desfășurate în România.
Și anul acesta, pe lângă colecta organizată de Paști, Lidl a revenit cu o nouă campanie de colectare de alimente între 7 și 20 decembrie, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente din țară. După ediția pilot din decembrie 2019, acum, Lidl extinde lista de magazine participante la campanie la 80 de unități. În plus, și numărul beneficiarilor campaniei a crescut, anul acesta fiind implicate în această inițiativă atât Băncile pentru Alimente din București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov și Oradea, cât și cele din Timișoara și Constanța, recent inaugurate cu sprijinul Lidl și al celorlalți parteneri. Până acum, Lidl a investit peste 2.400.000 lei în înființarea celor 7 Bănci regionale pentru Alimente.
În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua Băncilor pentru Alimente a redistribuit peste 2.130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere rețelei, care au ajuns mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare din categorii vulnerabile, în parteneriat cu 369 de ONG-uri. Din martie și până acum, Lidl a donat peste 85 de tone de alimente.
Articol susținut de Lidl.
Etichete: lidl, risipa alimentara,
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
