Cum reducem risipa de alimente în România, țara în care se aruncă 2,55 milioane tone de mâncare pe an

08-01-2021 12:04

Alimente

Risipa alimentară este un fenomen cu care se confruntă toată lumea, iar România nu face excepție. Paradoxal am putea spune, în condițiile în care în țara noastră se află unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE.

Statisticile arată că un român aruncă în jur de 130 de kg de mâncare pe an, ceea ce înseamnă că 12% din mâncarea cumpărată ajunge la coş. Astfel, anual, se adună 5.000.000 de tone de deșeuri alimentare, care ar umple 127.5000 de tiruri. Sau care ar hrăni populația unui oraș de mărimea Clujului, timp de 20 de ani.

Peste 80% dintre români declară că aruncă alimente, fie că vorbim despre mâncare gătită, produse de panificaţie, lactate sau carne. Însă peste 60% sunt fructe și legume. Și asta în condițiile în care țara noastră se află în fruntea clasamentelor europene la sărăcie și la coada clasamentului în ceea ce privește nivelul de trai.

Risipa alimentară este o problemă globală cu consecințe complexe, atât în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului, cât și în privința condiției economice a populației – potrivit Foodwaste.ro, în România, 2,55 milioane de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce 4,5 milioane de români trăiesc în sărăcie. Pe de altă parte, aproximativ 15% din populația țării se confruntă cu fenomenul obezității, ceea ce relevă un grad de educație alimentară precar și preferința pentru cantitate și nu pentru calitatea alimentelor.

Risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci este larg răspândit în toate țările și în rândul unei bune părți a populației, iar diminuarea lui necesită un efort comun din partea guverenlor, a companiilor și ONG-urilor, investit în campanii de informare și educare a tuturor celor implicați.

Cum prevenim risipa alimentară?

 

Răspunsul simplu la această întrebare ar fi să cumpărăm mai puțin, însă lucrurile sunt mai complexe de atât. Omenirea traversează în ultimele zeci de ani cea mai îndelungată perioadă de prosperitate din istoria recentă modernă. Creșterea nivelului de trai și a speranței de viață au alimentat automat consumul și dezvoltarea industriei alimentare la capacități fără precedent.

Locuitorii din țările dezvoltate și cele emergente își permit în permanență să cumpere orice, oricând și este bine că este așa. Ceea ce trebuie să facem cu toții – companii și societate deopotrivă, este nu să restricționăm consumul și să închidem magazinele, ci să popularizăm consumul responsabil și refolosirea corectă a alimentelor care nu ne mai trebuie.

Nutriționiștii obișnuiesc să ne sfătuiască să nu mergem niciodată la cumpărături când ne este foame, pentru că tendința este să cumpărăm foarte multe alimente pentru a ne satisface pofta pe moment, care după aceea ajung la coșul de gunoi.

O altă modalitate foarte eficientă pentru a nu ajunge în situația de a arunca mâncare este să ne planificăm foarte corect mesele și să mergem la cumpărături cu lista făcută de acasă. De asemenea, să nu ne lăsăm influențați de promoții, dacă nu avem nevoie de alimentele respective, oricât de mic ar fi prețul. De promoții pot beneficia alți clienți, care chiar au nevoie și care nu-și permit întotdeauna să plătească prețul întreg al produselor.

În străinătate a început să se practice din ce în ce mai mult revalorificarea alimentelor, adică ceea ce rămâne din mâncarea gătită în ziua anterioară este consumat sub altă formă a doua zi. Celebrele ”leftovers” (rămășițe) de la o friptură pe care nu am putut-o mânca seara se pot transforma în sandvișurile pe care le luăm a doua zi la serviciu sau la școală. Totodată, ordinea consumării alimentelor din frigider ar trebui să fie în funcție de data expirării – cele care expiră mai repede să fie consumate primele, pentru a evita astfel ieșirea din termenul de valabilitate și automat aruncarea la gunoi.

Cum funcționează băncile pentru alimente

 

Pentru a veni în spijinul reducerii risipei alimentare, marile lanțuri de magazine sprijină înființarea de bănci pentru alimente, prin intermediul cărora o mare parte din alimentele care riscă să ajungă la gunoi se valorifică. Lidl a sprijinit înființarea primei bănci pentru alimente în 2016, în București. Au urmat cele din Cluj, Roman, Timișoara, Craiova, Brăila, Oradea și Constanța.

Totodată, pentru a stopa risipa de legume și fructe, Lidl a introdus, din 2020, vânzarea articolelor zilnice la preț redus. Astfel, cu două ore înainte de închiderea magazinelor, clienții pot cumpăra anumite produse și cu 30% mai ieftine.


Prin intermediul Băncilor pentru Alimente, sunt colectate de la agenții economici produsele alimentare comestibile și non alimentare care din diverse motive și-au pierdut valoarea economică de piață și sunt redirecționate către diferite organizații non-guvernamentale care oferă sprijin persoanelor defavorizate.

Alături de Asociația Banca pentru colectarea și distribuția alimentelor, retailerul a sprijinit și înființarea primei rețele naționale a Băncilor pentru Alimente, care a fost acceptată în 2019 ca Proiect Partener FEBA (Federația Europeană a Băncilor de Alimente), în semn de recunoaștere internațională a activității desfășurate în România.

Și anul acesta, pe lângă colecta organizată de Paști, Lidl a revenit cu o nouă campanie de colectare de alimente între 7 și 20 decembrie, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente din țară. După ediția pilot din decembrie 2019, acum, Lidl extinde lista de magazine participante la campanie la 80 de unități. În plus, și numărul beneficiarilor campaniei a crescut, anul acesta fiind implicate în această inițiativă atât Băncile pentru Alimente din București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov și Oradea, cât și cele din Timișoara și Constanța, recent inaugurate cu sprijinul Lidl și al celorlalți parteneri. Până acum, Lidl a investit peste 2.400.000 lei în înființarea celor 7 Bănci regionale pentru Alimente.

În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua Băncilor pentru Alimente a redistribuit peste 2.130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere rețelei, care au ajuns mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare din categorii vulnerabile, în parteneriat cu 369 de ONG-uri. Din martie și până acum, Lidl a donat peste 85 de tone de alimente.

Risipa alimentară este un fenomen de amploare nu numai paradoxal – în condițiile în care foametea este de asemenea prezentă în anumite părți ale lumii, dar care favorizeaza și poluarea, risipa de apă și schimbările climatice. Iar stoparea sau măcar diminuarea lui ține de fiecare dintre noi cu un minim efort și responsabilitate.

Articol susținut de Lidl România.

Sursa: StirilePROTV