29 februarie 2024 - ce superstiții există în această zi. Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista anii bisecți

Galerie foto

De-a lungul istoriei, oamenii au folosit diferite metode pentru a măsura și a marca trecerea timpului. Unul dintre cele mai importante instrumente în acest sens a fost calendarul. Există trei tipuri principale de calendare care au fost utilizate de-a lungul timpului: calendarul lunar, calendarul solar și o combinație a celor două.

Calendarul lunar se baza pe rotația Lunii în jurul Pământului. Luna are o perioadă de rotație de aproximativ 29,5 zile, ceea ce duce la apariția unei Luni noi la fiecare 29,5 zile. Astfel, un an lunar ar avea 354 de zile. Acest tip de calendar a fost folosit în multe culturi antice pentru a marca trecerea timpului și pentru a stabili date importante, cum ar fi festivalurile religioase sau evenimentele agricole.

Pe de altă parte, calendarul solar se baza pe rotația Pământului în jurul Soarelui. Anul solar are o durată de aproximativ 365,242 de zile. Diferența dintre anul lunar și anul solar a dus la apariția unor discrepanțe în calendar. Pentru a corecta aceste diferențe, oamenii au dezvoltat calendarul lunisolar, care combină elemente din ambele tipuri de calendare, scrie Historia.ro.

Un exemplu important de calendar lunisolar este Calendarul Iulian, creat în anul 46 î.Hr. de astronomul egiptean Sosigene din Alexandria, la cererea împăratului Iulius Cezar. Acest calendar a fost primul calendar universal al omenirii și a fost utilizat de creștinătate timp de 15 secole. Calendarul Iulian se baza pe presupunerea că anul are 365,242 de zile, iar o dată la patru ani era declarat an bisect.

Cu toate acestea, Calendarul Iulian avea unele deficiențe. Diferența de 11 minute între anul calendaristic și anul astronomic a dus la o deviere a calendarului cu aproximativ 10 zile până în secolul al XVI-lea. Această discrepanță a fost corectată prin introducerea Calendarului Gregorian în 1582 de către Papa Grigore al XIII-lea. Calendarul Gregorian a eliminat 10 zile din calendar pentru a alinia anul calendaristic cu anul astronomic.

Adoptarea Calendarului Gregorian s-a făcut treptat în întreaga lume. Primele țări care au adoptat noul calendar au fost cele catolice, cum ar fi Italia, Spania și Portugalia. Ulterior, alte țări europene au urmat exemplul, iar Calendarul Gregorian a devenit calendarul oficial în majoritatea țărilor din lume.

Un aspect important al calendarului este conceptul de an bisect. Anii bisecți sunt anii care conțin o zi suplimentară pentru a corecta deviația dintre anul calendaristic și anul astronomic. Fără anii bisecți, calendarul ar avea o deviere semnificativă în raport cu evenimentele astronomice, cum ar fi echinocțiile și solstițiile.

Anul bisect este un concept esențial pentru a asigura că calendarul rămâne aliniat cu mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Adăugarea unei zile suplimentare la fiecare patru ani este crucială pentru a menține coerența între timpul măsurat de calendar și timpul astronomic.

Este important de menționat că anii bisecți au un impact semnificativ asupra modului în care percepem trecerea timpului. Fără anii bisecți, evenimentele sezoniere ar fi deplasate în timp, iar calendarul ar deveni inexact în raport cu evenimentele naturale.

În întreaga lume, inclusiv în România, există numeroase tradiții și superstiții legate de ziua de 29 februarie și de anul bisect. Conform acestora, într-un an bisect nu este recomandat să te căsătorești sau să divorțezi. Dacă te căsătorești, este posibil să divorțezi rapid, iar dacă te desparți de partenerul tău, este posibil să rămâi singur o perioadă îndelungată.

De asemenea, se spune că nu ar trebui să faci schimbări importante precum schimbarea locului de muncă, a domiciliului sau a culorii părului în acest an.

Există și superstiții legate de începerea unor proiecte noi într-un an bisect, cum ar fi construcția unei case, demararea unor afaceri sau achiziționarea unor bunuri costisitoare, care ar trebui amânate pentru anul următor, deoarece se spune că acestea vor aduce ghinion.

O tradiție mai puțin cunoscută este cea conform căreia femeile pot să-și ceară partenerii în căsătorie în ziua de 29 februarie, iar în caz de refuz, bărbatul ar trebui să ofere femeii 12 perechi de mănuși, pentru a-i ascunde rușinea provocată de lipsa inelului de logodnă. Această tradiție a evoluat de-a lungul timpului, iar în prezent tinerii preferă să facă cererea în căsătorie într-un mod mai modern și spectaculos.

Bătrânii din sate transmit o legendă conform căreia în anul bisect este interzis culesul ciupercilor, deoarece acestea devin otrăvitoare în această perioadă. Ca măsură de protecție împotriva ghinionului, se recomandă purtarea bijuteriilor din argint, deoarece se crede că acest metal întărește aura energetică a persoanei și o poate feri de necazuri.